Home / Problema Țigănească / Scrisoare către Academia Română – Cuvântul țigan este internațional, nu există cuvântul rom

Scrisoare către Academia Română – Cuvântul țigan este internațional, nu există cuvântul rom

Incorect Politic
Aprilie 10, 2021

Via IonCoja:

Stimate Domnule Preşedinte al Academiei Române,

Stimaţi Domni Academicieni,

Academia Română este in stituţia cea mai potrivită să se pronunţe, în mod decisiv, într-o chestiune aparent minoră şi derizorie, ale cărei consecinţe însă nu mai pot fi ignorate, având un vădit character anti-românesc. Este vorba de apariţia, după 1990, în presa şi publicistica românească a cuvântului rom folosit ca etnonim, pentru a-i lua locul vechiului şi consacratului cuvânt ţigan. Intenţia de a scoate din uzul lingvistic un cuvânt atât de bine incadrat şi instalat în sistemul lexical denotă ignoranţă şi incultură din partea celor ce au avut această initiativă, şi totul s-ar fi terminat printr-un eșec ridicol şi lamentabil dacă lucrurile ar fi fost lăsate să se desfăşoare în mod natural, după regulile şi principiile care guvernează viaţa cuvintelor. Nu ne este însă greu să constatăm că presa şi publicistica de consum, mass media românească, precum şi textele oficiale, emanate de la autorităţi, sunt solidare în a susţine impunerea artificială a cuvâtului rom în limba română, proces lingvistic a cărui desfăşurare considerăm că se cuvine a fi curmată fără cea mai mica ezitare şi întârziere.

Ideea că acest cuvănt, rom, reproduce în mod „corect” denumirea pe care ţiganii înşişi şi-o dau în limba lor, este o idee lipsită de relevanță. Nenumărate sunt popoarele care, la fel, în limba lor, au o denumire diferită de cea pe care le-o dau alte popoare. Bunăoară germanii îşi zic Deutsche, în vreme ce majoritarea celorlalte popoare le spun altfel: nemeţ, allemande,tedesco, german etc. Ţiganii îşi pot spune cum vor în limba lor, dar când vorbesc româneşte normal şi cuviincios este să folosească termenul românesc ţigan,. De menşionat că acest cuvânt, ţigan, este folosit şi în alte limbi, în limba română fiind un împrumut. Cuvântul ţigan este, practic, un cuvânt internațional. În plus, în limba ţigănească nu există cuvântul rom, această denumire fiind de curând inventată de un ziarist american.

Avem motive să considerăm că introducerea în limba română a cuvântului rom va avea însă conseţinţe neplăcute şi inadmisibile, afectând, la nivel conotativ, cuvântul român. Paronimia, asemănarea prea mare dintre cele două cuvinte, e de natură să nască confuzii şi să denatureze semnificaţia complexă şi deosebită cu care cuvântul român s-a încărcat de-a lungul istoriei noastre. Insistenşa cu care unii ziarişti şi oficiali evită cuvântul ţigan, înlocuindu-l cu rom, ni se pare a fi cu totul altceva decât efectul ignoranţei şi al unei mode noi. Avem motive să vedem în acest act aparent nesăbuit o diversiune mediatică menită să erodeze fundamentele sentimentului national românesc prin compromiterea cuvântului român, cuvânt pe care românii îl preţuiesc cel mai mult. Este straniu că în toate limbile Europene ţiganii sunt numiţi mai departe, după tradiţia locului şi a limbii respective: gitan, gipsy, Zigeuner, bohemien etc., şi numai ţiganii din România, din spatial limgvistic românesc, nu mai pot suporta denumirea îndătinată, considerând-o injurie. Apeciem că este o prostie curată să consideri că numele de ţigan este un nume de batjocură. Dimpotrivă, abia prin cuvântul rom, dacă acesta se va menţine în actele oficiale şi în publicistică, se va produce o degradare semantică a cuvântului ţigan. Ţiganii nu pot fi împiedicaţi să-şi bată joc de propriul lor nume, dacă asta le face placere. Dar introducerea în limba română a cuvântului rom este o chestiune pe care nu ţiganii o hotărăsc, iar faţă de Campania ocultă şi subversivă de a introduce acest cuvânt în limba română considerăm că Academia Română are datoria să intervină într-un mod răspicat și inechivoc.

Uniunea Vatra Românească

Liga pentru Combaterea Anti-Românismului LICAR

Grupul Scara

8 comments

  1. Ati uitat macaronarii, fratilor: uitati in Wikipedia cum le zic broscarii, tiganilor :

    https://en.wikipedia.org/wiki/Zingara

    Zingara
    From Wikipedia, the free encyclopedia
    Jump to navigation
    Jump to search

    Zingara (pronounced [ˈdziŋɡara]; Italian for “female Gypsy”, plural zingare) may refer to:

    Inainte de a consulta Wikipedia, ascultati-o pe Anna Moffo cantand aria lui Donizetti pe you tube :
    titlu:
    Anna Moffo – La zingara ( Gaetano Donizetti )
    90,211 views
    link:
    https://www.youtube.com/watch?v=FZVe9BaXHpU

    La zingara (1822), an opera semiseria in two acts by Gaetano Donizetti
    The Bohemian Girl (1844), an operetta by Michael Balfe
    “La zingara” (1845), a song by Giuseppe Verdi
    “Zingara” (1969), a song by Enrico Riccardi and Luigi Albertelli
    Zingara (1969), a film directed by Mariano Laurenti
    Zingara, an Italian cargo vessel wrecked in 1984
    À la zingara, a garnish in French cuisine
    Zingara (Conan), a nation in the fictional world of Conan the Barbarian

    Ce zice Gaetano Donizetti:
    La zingara
    Language: Italian (Italiano)
    Available translation(s): ENG

    Fra l’erbe cosparse di rorido gelo,
    coverta del solo gran manto del cielo,
    mia madre esultando la vita me diè.

    Fanciulla, sui greppi le capre emulai,
    per ville e cittadi, cresciuta, danzai,
    le dame lor palme distesero a me.

    La ra la. ah! la zingara.

    Io loro predissi le cose note,
    ne feci dolenti, ne feci beate,
    segreti conobbi di sdegno, d’amor.

    La ra la, etc.

    Un giorno la mano mi porse un donzello;
    mai visto non fummi garzone piu bello:
    oh! s’ei nella destra leggessimi il cor!

    https://www.lieder.net/lieder/get_text.html?TextId=1071

    • in Ro am avut vecini tigani (fara multa scoala dar oameni cumsecade de altfel). ei intre ei isi spun tigani si niimic altceva.

      • In Ro am avut vecini tigani, niciunul nu era om cumsecade decat ocazional, de forma; toti aveau cel putin o ruda de gr.1 la puscarie.

  2. Pamantul e plat 😉

    E ceva premeditat, pentru a denigra si mai mult pe romani. Nimic nu e intamplator.

  3. Marite socioloage Gelu,
    Constrans de-o trauma biblica
    Sa-ti umfli-intruna portofelu’
    Cu dulcea mana zilnica

    Livrata pentru multa-ti munca,
    Din ceruri, cu filantropie,
    De cel care-ti dadu porunca
    Sa-ti mantui neamul din “robie”…

    Purtand in oastea lui rezbelul,
    Cu pana-ti aluminica
    Stalucitoare ca-“Adevarul”,
    Sub numele _Duminica

    (Desi ma-intreb plin de mirare,
    Vazandu-ti buza vanata
    Si negrul chip de suparare,
    De ce nu ti-ai zis _Sambata?

    Fiindca Duminica, si-n parte,
    E cazul noi a ne-o purta,
    In timp ce sambetele ,toate,
    Demult, vad, ni le porti mata)

    In contra noastra care, iata,
    Nu vrem, in ciuda tuturor,
    Sa-ti dam azi Tara drept rasplata
    Nici sub pedeapsa plagilor

    (Caci nici covidul si nici cima;
    Lacuste, muste, bube rele,
    Paduchi ori broaste sau furtuna
    Cu foc si piatra-n valuri grele;

    Pojar, oftica, galbenare,
    Matrici la orice-incheietura;
    Raie capreasca, vatamare
    Sau orice fel de batatura;

    Pelagra, tifos, variola,
    Malarie cu transpiratii;
    Holera, gripa spaniola,
    Cutremure si inundatii

    Nu ne-au parut nicicand, niciuna_
    In comparatie cu-acele
    Noroade lacome ce-intruna
    Ne-au potopit_prea mari belele)

    Nevrand prin vorba mea, prea fine
    Vlastare-al neamului CINGAR,
    Sa-ti subtiez stima de sine
    Nici talia la bracinar,

    O observatie ti-as face,
    De poti sa ma asculti o tira:
    Ca sa con-vietuim in pace
    Iar nu cu tiganeasca pira…

    Fiindca teribila robie
    Ce-o tot invoci cu fumigene
    (Ca sa-mi arunci in carca mie
    Dricarul burdusit cu pene

    Pe care mana grijulie
    A spitei tale fara vina
    Le-a jumulit cu dibacie,
    De veacuri, de pe-a mea gaina)

    N-a fost nicicand, cat fu sa fie,
    Mai neagra, nici mai nemiloasa,
    Decat cumplita iobagie
    Ce-am indurat-o noi acasa

    Sub mana cea cu gesturi blande
    A generosilor stramosi
    Ai domnului ce azi raspunde l
    La numele de_Asztalos

    (Ce-acum, prin mila Providentei
    Si in folosul cui il are,
    Ne-acuza-n ciuda evidentei,
    Continuu de discriminare…

    In situatia in care
    Noi vesnic fost-am pagubasi,
    Iar neamurile migratoare_
    Jefuitori si ucigasi)

    Astfel ca, fara dusmanie,
    Spre-al tau folos, iti dau de stire:
    Noi am ajuns in iobagie
    Constrasi de-o cruda navalire,

    In timp ce neamul tau, cingare,
    Cand s-a-intamplat pe-aici sa vie
    Din bizantina sa-asezare,
    Se-afla in stare de robie!

    Poate-intelegi si tu odata
    Ca-n veci noi nu l-am inrobit,
    Ci el, batand din poarta-n poarta,
    Sa fie rob s-a invoit…

    Incat nici nu e de mirare
    De ce cand fu eliberat,
    Pe-ai sai stapani, cu suparare,
    De ce-l gonesc i-a intrebat;

    Fiidca un rob pe-a noastra glie
    Muncea din greu pe an o luna,
    Insa iobagul, pe vecie,
    Si patru zile-n saptamana!

    Asa ca de-ai un strop de minte
    Si nu esti gros tare-n obraz,
    Usor poti trage-invataminte
    Cine-a-indurat mai mult necaz:

    Cel care, fiind in pribegie,
    La altul singur rob s-a dat,
    Sau cel ce stand pe-a lui mosie
    De-un neam barbar a fost fortat?

    Iar daca-intruna si in toate
    De noi tu rau ai fost tratat,
    De ce aici, nu-n alta parte,
    Te-ai inmultit neincetat?

    Si-acum de ce, cand din robie
    Scapat-ai, chiar de n-ai dorit,
    Refuzi cu indaratnicie
    Sa pleci de unde ai venit?

    Asa ca Gelule-Imparate,
    Ce ne acuzi cu viclenie
    De traume nevindecate
    Decurgatoare din robie,

    Un lucru important retine,
    De poti lucid privi-inapoi:
    NOI, FARA VOI, CU MULT MAI BINE
    TRAIAM DECAT VOI FARA NOI!

    Incat de-acum , cat vietuiesti,
    Legand de gard “holocaustul”
    Doar Adevarul sa-l rostesti!
    Nu al ce ti-l dicteaza Trustul…

    Sa nu patesti ca Balaam
    Ce-,intr-un moment de ratacire,
    A facut jocul unui neam
    Ce l-a ucis…drept multumire.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *