Home / Chestiunea Jidănească / Federația Comunităților Evreiești din România nu există din punct de vedere juridic

Federația Comunităților Evreiești din România nu există din punct de vedere juridic

Vasilică Militaru
Incorect Politic
Septembrie 18, 2021

Asociaţia NEAMUL ROMÂNESC    Cod unic R.N.O.N.G.: 14031/A/2011, Petru Vodă, judeţul Neamţ

 

                                                                                                                             Nr. 01.09/14.09.2021

      

 

Excelenței Sale, Domnului Klaus Iohannis,

Președintele României,

Administrația Prezidențială

Departamentul Constituțional Legislativ

Departamentul Cultură, Culte și Minorități Naționale

 

DOMNULE PREȘEDINTE,

 

Asociația NEAMUL ROMÂNESC cu datele de identificare prezentate în antet, prin reprezentantul său legal Vasilică Militaru, în temeiul prerogativelor art.80, alin.(2) din Constituția României, vă rugăm să analizați cu toată răspunderea materialul supus atenției și să dispuneți măsurile privind intrarea în legalitate a cultului religios Federația Comunităților Evreiești din România. Declinarea competenței, în vederea soluționării de către Secretariatul de Stat pentru Culte, nu va rezolva problema generată în timp chiar de incompetența angajaților acestei instituții.

FEDERAȚIA COMUNITĂȚILOR EVREIEȘTI DIN ROMÂNIA

NU EXISTĂ DIN PUNCT DE VEDERE JURIDIC

Federația Comunităților Evreiești din România este denumirea unei organizații care are calitatea de cult religios recunoscut în România. Potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor[1], în Lista cultelor recunoscute în România, la poziția nr. 16, este înscris cultul religios denumit „Federația Comunităților Evreiești din România“ (prescurtat F.C.E.R.).

Vom proba că acest cult religios nu are Statut de organizare și funcționare și nici nu există ca persoană juridică.

 

  1. Primul aspect de nelegalitate – cultul religios denumit „Federația Comunităților Evreiești din România“ nu există ca persoană juridică de drept.

Potrivit prevederilor art. 49, alin. (2) și (3) din Legea nr. 489/2006, a fost emisă  Hotărârea de Guvern nr. 999 din 27 august 2008 privind recunoașterea Statutului „Federației Comunităților Evreiești din România-Cultul Mozaic[2]. Hotărârea de Guvern a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 670 din 29 septembrie 2008. Acest Statut a fost modificat și completat prin H.G. nr. 655/2010 și prin Ordinul Secretarului de Stat pentru Culte nr. 95/18.11.2014.

H.G. nr. 999/2008 prevede la art. 1: „Se recunoaște Statutul Federației Comunităților Evreiești din România-Cultul Mozaic, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre“.

Constatăm că, prin actul normativ H.G. nr. 999/2008, Guvernul României a recunoscut Statutul unei alte organizații care are o denumire diferită de cea a cultului religios înscris de legiuitor în Anexa la Legea nr. 489/2006.

Legea nr. 489/2006 prevede la art. 49, alin (1): „La data intrării în vigoare a prezentei legi, în România funcționează 18 culte recunoscute, conform anexei care face parte integrantă din prezenta lege“.

Anexa denumită Lista cultelor recunoscute în România conține, la poziția nr. 16, cultul religios denumit „Federația Comunităților Evreiești din România“. Legea nr. 489/2006 a intrat în vigoare la 3 zile de la data de 8 ianuarie 2007, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Prin urmare, din data de 11 ianuarie 2007 singurul cult religios recunoscut prin lege poartă denumirea de „Federația Comunităților Evreiești din România“ fără apendicele „Cultul Mozaic“.

Actul normativ emis de Guvernul României, H.G. nr. 999/2008, se referă la Statutul unei alte organizații cu o denumire care nu a fost recunoscută niciodată prin lege ca fiind cult religios.

În drept

Constituția României prevede, cităm: „Art.108 – Actele Guvernului: (1) Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe. (2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.“.

Legea nr.90 din 26 martie 2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor[3] prevede, cităm: „Art. 11. În realizarea atribuțiilor sale, Guvernul îndeplinește următoarele atribuții speciale: (…) c) emite Hotărâri pentru organizarea executării legilor“.

La redactarea H.G. nr.999/2008 au fost încălcate prevederile art.7 alin.(4), art.23, art.33, alin.(1) și art.34  alin.(1) și (2) ale Legii nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în vigoare la data adoptării actului normativ.

La data publicării în Monitorul Oficial a Legii nr. 489/2006 și a H.G. nr 999/2007, se afla în vigoare Decretul nr. 31 din 30 ianuarie 1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice[4]. Articolul 38 prevedea: „Persoana juridică va purta denumirea stabilită prin actul care a înfiinţat-o sau prin statut.“.

În fapt, pe de o parte legea specială emisă de Parlament a prevăzut înființarea persoanei juridice, denumită cultul religios F.C.E.R., iar pe de altă parte actul normativ al Guvernului a recunoscut Statutul persoanei juridice denumită F.C.E.R.-Cultul Mozaic. Practic, puterea legislativă și puterea executivă au fost înființat separat două persoane juridice de utilitate publică cu denumiri absolut distincte.

Prin urmare, este lovit de nulitate Statutul cultului religios recunoscut prin Legea nr.489/2006 iar Federația Comunităților Evreiești din România-Cultul Mozaic este o organizație juridică fantomă care nu are nicio legătură cu vreun cult religios recunoscut în România.

Totodată, cultul religios recunoscut prin Legea specială nr.489/2006 și denumit Federația Comunităților Evreiești din România“ este o persoană juridică care nu are Statut de organizare și funcționare, conform prevederilor legale. Pe cale de consecință, persoana juridică denumită „Federația Comunităților Evreiești din România“ nu există de drept.

Faptul că F.C.E.R.-Cultul Mozaic se declară în Statut o organizație etnico-religioasă nu are nicio relevanță în fața legii. Această organizație neguvernamentală trebuia să aibă statutul juridic al unui cult religios subscris prevederilor Legii nr.489/2006 sau avea libertatea să se înființeze în baza prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 26 din 30 ianuarie 2000 cu privire la asociații și fundații.

Acordarea de privilegii legislative cultului religios Federația Comunităților Evreiești din România, reprezintă un act de discriminare față de celelalte culte religioase recunoscute și încalcă prevederile art.9, alin.(2) din Legea 489/2006, republicată: „Cultele sunt egale în fața legii și a autorităților publice. Statul, prin autoritățile sale, nu va promova și nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări față de vreun cult.“.  Însă F.C.E.R. este singurul cult religios din România care are reprezentativitate în Parlamentul României prin președintele acestui cult, deputatul Silviu Vexler.

 

  1. Al doilea aspect de nelegalitate – nu există o continuitate juridică și legislativă între cultul religios denumit Cultul Mozaic și cultul religios denumit Federația Comunităților Evreiești din România.

Din punct de vedere juridic, din anul 1928 până în anul 2007, pe teritoriul României a funcționat, de drept, cultul religios recunoscut prin lege și denumit „Cultul Mozaic“.

Potrivit art.2 al Statutului Cultului Mozaic, aprobat prin Decretul nr.589/1949[5],  „Părțile componente locale ale cultului mozaic sunt Comunitățile. Organizația centrală a cultului mozaic este Federația Comunităților Evreiești (Mozaice) din RPR“.

Surpriza vine din faptul că F.C.E.R. nu recunoaște că ar fi continuatoarea de drept a Federației Comunităților Evreiești (Mozaice) din R.P.R., înființată conform Statutului aprobat în anul 1949 sau a Cultului Mozaic recunoscut prin lege din anul 1928.

Conform art.4, alin.(1) al Statutului F.C.E.R.-Cultul Mozaic, aprobat în anul 2008, „Federaţia este continuatoare de drept a Federației Uniunii Comunităților Evreiești din România, înființată în anul 1936, reorganizată în anul 1949, potrivit Statutului Cultului Mozaic aprobat prin Decretul nr.589/1949“. În realitate F.U.C.E.R. s-a reorganizat în anul 1944, iar din anul 1949 F.U.C.E.R. a fost desființată iar operele de asistență socială au fost lichidate de către organizația centrală statutară a Cultului Mozaic, Federația Comunităților Evreiești (Mozaice) din R.P.R.

Nu întâmplător a fost denumită în Statutul din anul 1949 comisia interimară a Federației Uniunii Comunităților Evreiești (Mozaice) din Republica Populară Română.

Argumentul desființării F.U.C.E.R. este legat de faptul că Republica Populară Română din anul 1949 nu mai avea granițele României Mari din anul 1936, data înființării F.U.C.E.R. Totodată, în anul 1949 exista o componentă consistentă a Comunității Evreiești care nu mai practica cultul Mozaic, mulți evrei fiind de orientare comunistă, deci atee din punct de vedere religios.

De aceea legiuitorul a introdus în paranteză denumirea (Mozaice), pentru a separa evreii credincioși ai Cultului Mozaic de evreii atei comuniști.

 

II.1 Cultul mozaic în prevederile Legii nr.54/1928

Prima lege care a reglementat libertatea religioasă pe teritoriul României a fost Legea nr. 54 din 22 Aprilie 1928 pentru regimul general al cultelor[6].

Aceasta a recunoscut statutul de cult religios istoric pentru „Cultul mozaic“. Art. 21 al Legii nr. 54/1928 prevedea: „Pe lângă Biserica ortodoxă, a cărei organizare este stabilită prin lege specială, în Statul român mai există următoarele culte istorice: g) Cultul mozaic (cu diferitele sale rituri);…“.

Legea din anul 1928, prevedea în mod explicit: „Art.11 Organizaţiile cultelor istorice, create şi reprezentate în conformitate cu sistemul lor de organizare şi prevăzute în statute (comunităţile, parohiile, protopopiatele, mânăstirile, capitulele, episcopiile, arhiepiscopiile, mitropoliile etc.) sunt persoane juridice.“.

Tot Legea nr. 54/1928 stipula la art. 55 „Până la organizarea cultului mozaic pe bază de comunităţi religioase, reprezentantul acestui cult în Senat va fi tot reprezentantul religios al Uniunii Comunităţilor evreieşti din Vechiul Regat. După organizarea pe bază de comunităţi religioase a Cultului mozaic din întreaga ţară reprezentantul în Senat al lui va fi ales de adunarea delegaţiilor comunităţilor religioase, potrivit normelor ce se vor restabili prin Regulamentul de aplicare al acestei legi“.

Aceasta presupune că și legea din anul 1928 prevedea o separare a Comunităților (organizațiile) religioase ale Cultului Mozaic de Comunitățile (organizațiile) etnice evreiești. Organizațiile cultelor religioase considerate persoane juridice, potrivit art.11, erau numai comunitățile religioase mozaice.

În sprijinul acestei afirmații vine și faptul că, independent de Cultul Mozaic organizat prin Legea nr. 54/1928, abia în anul 1936 a fost înființată persoana juridică Federația Uniunii de Comunități Evreiești din România (F.U.C.E.R.).

„La 16 februarie 1936, Uniunile de Comunităţi din Vechiul Regat și din Provincii (Uniunea Comunităţilor Evreiești din Vechiul Regat – UCEVR; din Ardeal și Banat – UCEAB; din Bucovina – UCEB; din Basarabia – UCEB), reunite într-o conferinţă pe întreaga ţară, au hotărât înfiinţarea Federaţiei Uniunilor de Comunităţi Evreiești din România (FUCER)“[7].

Între anii 1941-1944, organizația F.U.C.E.R. a fost dizolvată și înlocuită cu Centrala Evreilor din România (C.E.R.), în timp ce Cultul mozaic a funcționat neîntrerupt în timpul dictaturii antonesciene.

Or, tocmai am demonstrat că aceste Uniuni ale Comunităților Evreiești fuseseră înlăturate și separate de activitatea religioasă, încă din anul 1928, prin prevederile art.55 coroborate cu cele ale art.11, prin înființarea organizațiilor cultelor istorice ca persoane juridice – comunitățile religioase.

 

II.2 Cultul Mozaic în prevederile Decretului-Lege nr.177/1948

Din anul 1948, Legea nr. 54/1928 a fost abrogată și înlocuită cu Decretul nr.177/1948 care a menținut aceeași denumire a cultului religios Cultul Mozaic.

În anul 1948 a fost promulgat de către Prezidiul Marei Adunări Naționale a R.P.R., Decretul-Lege nr.177/04.08.1948[8] privind regimul general al cultelor religioase, publicat în Monitorul Oficial nr.178 din 4 august 1948.

Art. 62 al Decretului nr. 177/1948 prevedea: „Legea nr. 54 din 22 Aprilie 1928 pentru regimul general al cultelor, precum şi orice dispoziţiuni contrare prezentei legi se abrogă“.

Pentru asigurarea continuității cultelor și pentru coerența actului legislativ, Decretul prevedea la art. 13: „Cultele religioase, pentru a putea să se organizeze şi să funcţioneze, vor trebui să fie recunoscute prin decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, dat la propunerea Guvernului, în urma recomandării ministrului cultelor“.

În temeiul acestor prevederi, Statutul „Cultului Mozaic“ a fost aprobat prin Decretul Prezidiului Marei Adunări Naționale a Republicii Populare Române cu nr. 589 din 1 iunie 1949[9].

De remarcat că Decretul în cauză aproba Statutul „Cultului Mozaic“, cu denumirea identică cu cea prevăzută în Legea nr. 54/1928. Menționăm că Legea nr. 54/1928 nu a fost modificată nici pe timpul regimului de dictatură a lui Ion Antonescu (1941-1944).

Statutul Cultului Mozaic, nepublicat în Buletinul Oficial al R.P.R., poate fi consultat pe pagina de internet a Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală[10].

În Statutul Cultului Mozaic aprobat prin Decretul nr. 589/1949 este menționată organizația centrală a Cultului Mozaic denumită Federația Comunităților Evreiești (Mozaice) din Republica Populară Română. Prin prevederile art. 44 și ale art. 45 din Statutul Cultului Mozaic, „actuala comisie interimară a Federației Uniunilor de Comunități Evreiești (Mozaice) din R.P.R. va deveni comitetul de conducere al Federației Comunităților Evreiești (Mozaice) din R.P.R.“ și toate operele de asistență socială ale vechii Federații „vor fi duse și lichidate treptat de Federația Comunităților Evreiești (Mozaice) conform legilor R.P.R.“.

Este de remarcat caracterul interimar al unei comisii a organizației denumită „Federația Uniunilor de Comunități Evreiești (Mozaice) din R.P.R.“. Legiuitorul anului 1949 nu a considerat să acorde drepturile de organizare a cultului religios denumit Cultul Mozaic acestei organizații cu statut juridic incert (desființată de regimul de dictatură antonesciană și reînființată după război într-o Românie mai mică).

Statutul Cultului Mozaic mai menționa la art. 46: „Pe data aprobării prezentului statut, se dizolvă de drept toate asociațiunile civile din toată țara, având drept scop întreținerea și administrarea instituțiunilor care servesc exercițiul cultului mozaic (…), bunurile lor trecând în patrimoniul Comunităților Evreiești (Mozaice) locale“.

Deci Statutul Cultului Mozaic aprobat în anul 1949 reașeza, în drepturile legale de proprietate, comunitățile religioase locale, care aveau calitatea de persoane juridice, conform art. 4. „Comunitatea este persoană juridică în conformitate cu dispozițiunile art. 8 din Decretul nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase.“, fapt prevăzut și în Legea nr.54/1928.

Este cert faptul că Federația Comunităților Evreiești (Mozaice) din R.P.R. a fost descrisă în textul Statutului aprobat prin Decretul nr.589/1949 ca „organizația centrală a Cultului Mozaic care cuprinde Comunitățile din țară.  (cf. art. 2 și art. 24 din Statut). Deci, conform prevederilor legale, entitatea nou înființată și denumită Federația Comunităților Evreiești (Mozaice) din R.P.R. a fost considerată organizația centrală a Cultului Mozaic și s-a ocupat de conducerea, administrarea și controlul tuturor Comunităților religioase mozaice locale din România.

De remarcat faptul că în anul 1949, la nivelul României bolșevizate, existau foarte mulți evrei comuniști, care nu mai practicau cultul mozaic dar aderau la alte organizații etnice evreiești. Acei evrei numeroși nu puteau face parte din organizația centrală a Cultului Mozaic, Federația Comunităților Evreiești (Mozaice) din R.P.R. sau din Comunitățile Evreiești (Mozaice) locale. A se vedea Comitetul Democrat Evreiesc și ponderea funcțiilor de conducere din instituțiile Statului român bolșevizat ocupate de evreii comuniști atei.

Conform prevederilor Statutului din anul 1949, părțile componente locale ale Cultului Mozaic erau Comunitățile definite ca „întrunirea credincioșilor de religie mozaică dintr-o localitate“ (art. 2 și 3) care aveau dreptul exclusiv privind organizarea activităților de cult specifice cultului mozaic (inclusiv de rit ortodox și sefard – art. 8). Comunitățile aveau dreptul de a autoriza „rabinii, hahamii, cantorii, hazanii, circumcizatorii (Moel), predicatorii și orice alți slujitori ai cultului“ (art. 20). Tot comunitățile locale de credincioși aveau dreptul de proprietate și administrare a tuturor bunurilor imobile, inclusiv „toate templele, sinagogile, casele de rugăciuni ale cultului mozaic“ (art. 17) precum și „cimitirele, băile rituale și abatoarele rituale“ (art. 18) și a bunurilor mobile (art. 10).

Numai „în caz de încetare a existenței unei Comunități din orice cauză, averea ei revine de drept Federației Comunităților Evreiești (Mozaice)“ (art. 16), adică organizației centrale a Cultului Mozaic.

Deși nici textul Decretului nr.177/1948 și nici prevederile Statului aprobat prin Decretul nr.589/1949 nu specifică în mod explicit, deducem că organizația centrală a Cultului Mozaic Federația Comunităților Evreiești (Mozaice) din R.P.R precum și Comunitățile religioase locale au avut statut de persoane juridice, în sensul prevederilor art.11 al Legii nr.54/1928.

Toate aceste prevederi legale și statutare probează indubitabil că Federația Comunităților Evreiești din România nu a funcționat în calitate de cult religios recunoscut în perioada postbelică.

 

II.3 Prima tentativă de înlocuire frauduloasă a regimului juridic al Cultului Mozaic

După anul 1989 nu s-a produs nici o modificare legală a Statutului Cultului Mozaic aprobat prin Decretul nr.589/1949. Atunci este evident că, din punct de vedere legal, denumirea organizației centrale stabilită prin acest Statut trebuia să rămână Federația Comunităților Evreiești (Mozaice) din R.P.R.

Denumirea Federația Comunităților Evreiești din România (care nu mai este Mozaică și nici din R.P.R.) a apărut menționată ad-hoc în textul Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 21 din 20 mai 1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreiești din România[11]. „Art.1 Clădirile, împreună cu terenul aferent, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă, care au aparţinut comunităţilor evreiesti din România şi au fost trecute după anul 1940 în patrimoniul statului român prin măsuri de confiscare şi naţionalizare, se retrocedează Federaţiei Comunităţilor Evreiesti din România (F.C.E.R.).“.

Legea nr. 140 din 24 iulie 1997[12] pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiesti din România, a înlocuit cuvântul „retrocedare“ cu „restituire“ către aceeași entitate denumită, fără temei juridic, Federaţia Comunităţilor Evreiesti din România.

Ordonanța nr. 111 din 27 august 1998[13] pentru modificarea Ordonanței de urgență nr. 21/1997 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România a înlocuit în mod fraudulos „F.C.E.R.“ cu o „fundație“ anonimă.

O.U.G. nr.111/1998 prevedea în Articolul unic la pct.1: „La articolul 1, sintagma “Federația Comunităților Evreiești din România (F.C.E.R)” se înlocuiește cu sintagma “unei fundații înființate de către Federația Comunităților Evreiești din România și Organizația Mondială Evreiască pentru Restituirea Bunurilor”.“.

Este total abuziv și fraudulos modul în care, un act normativ cu putere de lege, a înlocuit o entitate (oricum incertă din punct de vedere juridic) care controla bunurile Cultului Mozaic cu o entitate fantomică numită generic „fundație“.

După emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului, sintagma „fundație“ anonimă  a devenit Fundația Caritatea.

Printr-o inginerie legislativă, bunurile fostelor Comunități evreiești mozaice, componente ale Cultului Mozaic, persoane juridice autorizate prin Decretul nr. 589/1949, au trecut în proprietatea acestei Fundații Caritatea. Nimeni nu mai explică ce s-a întâmplat cu proprietățile și despăgubirile obținute prin această Fundație Caritatea.

Despre Fundația transformată din sintagma anonimă în „Caritatea“ am aflat din „Hotărârea Nr. 79 din 3 mai 2004 a Consiliului local al municipiului Ploiești privind diminuarea patrimoniului municipiului Ploiesti cu terenul aferent Corpului C al Liceului Teoretic A.I. Cuza restituit Fundatiei Caritatea  potrivit Hotararii Guvernului nr. 1334/2000“[14].

H.C.L. nr.79/3 mai 2004 justifica restituirea unui teren în suprafață de 984,78 m.p. aferentă Corpului C al Liceului Teoretic A.I. Cuza către „Fundația Caritatea ca succesoare a Comunităților Evreilor din Ploiești“.

Hotărârea nr. 1.334 din 14 decembrie 2000[15] pentru completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România (actualizată până la data de 6 iunie 2002), introduce o Anexă cu proprietăți. Bunuri care au aparținut Cultului Mozaic – cum ar fi poziția nr.13 terenul Sinagogii Eisig Ilie, Intr. Vânători nr.13, sector 5, București – au intrat în posesia unei anonime Fundații Caritatea și nicidecum Cultului Mozaic.

Potrivit legislației în vigoare, denumirea unei persoane juridice se putea modifica numai prin modificarea actului prin care a fost înființată, respectiv a Statutului Cultului Mozaic aprobat prin Decretul nr.589/1949.

În Registrul național al asociațiilor, fundațiilor și federațiilor din România[16], publicat pe pagina de internet a Ministerului Justiției nu există înscrisă Federaţia Comunităţilor Evreiesti din România. Apar la pozițiile 830 și 831 doar Federaţia Comunităţilor Evreiești Mesianice din România, cu nr. unic de înregistrare d48/C/2007 și 6/C/2010 din  Bihor, Oradea[17].

 

II.4 A doua tentativă de înlocuire frauduloasă a regimului juridic al Cultului Mozaic

Federația Comunităților Evreiești din România (care nu mai este Mozaică și nici din R.P.R.) apare din nou menționată în textul Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 36/2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al Federaţiei Comunităţilor Evreiești din România asupra locașurilor de cult, cimitirelor şi altor bunuri destinate activităţilor cultului mozaic[18].

O parte dintre prevederile neconstituționale și ilegale ale Ordonanței au fost corectate prin Legea nr. 598 din 4 noiembrie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 36/2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al Federaţiei Comunităţilor Evreiesti din România asupra lăcașurilor de cult, cimitirelor şi altor bunuri destinate activităţilor cultului mozaic.

În condițiile în care nu a fost modificat Decretul nr. 177/1948 sau Decretul nr. 589/1949, așa cum ar fi fost legal, era total ilegală atribuirea unor drepturi de proprietate aparținând Cultului Mozaic unei entități fantomă denumită „Federația Comunităților Evreiești din România“. Ordonanța nu specifică nici ce s-a întâmplat cu Fundația Caritatea, beneficiara frauduloasă a unor bunuri ale Cultului Mozaic. O.U.G. nr. 36/2002 nu menționa ce s-a întâmplat cu persoana juridică „Cultul Mozaic“ – denumită astfel în Decretul nr. 589/1949, de punere în aplicare a Decretului lege nr.177/1948 – și nici care este regimul juridic al noii organizații denumite „Federația Comunităților Evreiești din România“, în condițiile în care „Federația Comunităților Evreiești (Mozaice) din R.P.R.“, avea drepturi statutare numai asupra bunurilor comunităților locale mozaice desființate din diverse cauze.

Concluzionăm că Guvernul anului 2002 a încercat fraudarea tuturor comunităților locale mozaice, prin preluarea proprietăților lor de drept de către o entitate fantomatică fără personalitate juridică și fără capacitate de exercițiu sau de folosință – conform prevederilor Codului Civil – denumită Federația Comunităților Evreiești din România (F.C.E.R.).

Parlamentul a reparat o parte din erorile făcute în ordonanța guvernamentală, menționând explicit în lege Cultul Mozaic și introducând în textul legii, acolo unde era necesar, restricția privind înstrăinarea bunurilor Cultului Mozaic numai cu „avizul reprezentanţilor legali sau autorizaţi ai Cultului Mozaic“ sau interdicția construirii și intervențiilor asupra lăcașurilor de cult „fără avizul reprezentanţilor legali sau autorizaţi ai acestui cult religios“.

Astfel, Articolul unic al Legii nr. 598/2002 prevede la pct. 7: „În cuprinsul ordonanţei de urgență denumirea «cultul mozaic» se va înlocui cu denumirea «Cultul Mozaic»“.

Prin urmare, Legea nr. 598/2002 a întărit existența la acea dată a cultului religios denumit „Cultul Mozaic“ singurul recunoscut legal prin Decretul nr.177/1948 și Decretul nr.589/1949.

 

II.5 Cultul religios F.C.E.R. înlocuiește în mod fraudulos Cultul Mozaic

În aceste condiții date, Legea nr. 489/2006 a înscris în mod fraudulos, ilegal și neconstituțional, la poziția nr. 16 din Lista cultelor recunoscute în România entitatea, fără personalitate juridică și fără capacitatea de exercițiu și folosință, denumită cultul religios „Federația Comunităților Evreiești din România“. Această entitate avea cel mult calitatea de succesoare a organizației centrale Federația Comunităților Evreiești (Mozaice) din Republica Populară Română.

Pentru că nu era suficientă frauda legislativă produsă, H.G. nr. 999/2008 a introdus o altă entitate denumită tot în mod fraudulos și contrar, de această dată, dispozițiilor Legii nr. 489/2006 „Federația Comunităților Evreiești din România-Cultul Mozaic“.

Nici Legea nr. 489/2006 și nici H.G. nr. 999/2008 nu menționează ce s-a întâmplat cu persoana juridică, denumită „Cultul Mozaic“ și aprobată prin Decretul nr. 589/1949 de punere în aplicare a Decretului-Lege nr. 177/1948.

Art.8 alin.(1) al Legii nr.489/2006 stipulează: „Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică.“.

Prin urmare, cultul recunoscut la poziția nr.16, denumit prin lege „Federația Comunităților Evreiești din România“, a devenit formal persoană juridică de utilitate publică înlocuind de drept persoana juridică de utilitate publică „Cultul Mozaic“.

Însă H.G. nr.999/2008 a aprobat Statutul pentru o altă persoană juridică denumită diferit față de Legea 489/2006.

Incompetența sau reaua voință a unor instituții ale Statului român au generat următoarea situație:

  1. Persoana juridică Cultul Mozaic a fost desființată, nefiind nominalizată pe lista cultelor istorice recunoscute în Legea nr.489/2006;
  2. Cultul religios recunoscut prin Legea nr.489/2006, denumit Federația Comunităților Evreiești din România nu are personalitate juridică, neavând Statut aprobat, așa cum prevedea Legea;
  3. Entitatea fantomă Federația Comunităților Evreiești din România-Cultul Mozaic, cu Statut aprobat prin H.G. nr.999/2008, nu este recunoscută drept cult religios, nefiind înscrisă cu denumirea aceasta în Lista cultelor recunoscute în România prin Legea nr. 489/2006.

La data publicării Legii nr.489/2006 era în vigoare Decretul nr. 31 din 30 ianuarie 1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice. Acest decret  legifera regimul unei persoane juridice. Conform prevederilor Decretului nr. 31/1954, art. 35: „persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale“.

Este evident că în cazul cultului religios mozaic, persoana juridică „Cultul Mozaic“ își exercita drepturile și își îndeplinea obligații prin organizațiile locale denumite „Comunități“ și prin organizația centrală denumită „Federația Comunităților Evreiești (Mozaice) din R.P.R“[19].

Mai mult, Decretul nr. 31/1954 prevedea în mod explicit la art. 38: „Persoana juridică va purta denumirea stabilită prin actul care a înfiinţat-o sau prin statut“. Iar Statutul Cultului Mozaic aprobat prin Decretul nr. 589/1949, nemodificat până la abrogarea prin H.G. nr. 999/2008, decreta denumirea persoanei juridice „Cultul Mozaic“.

Regimul unei persoane juridice, la data publicării Legii nr.489/2006, se subscria prevederilor Decretului nr. 31/1954 ale art.34: „Persoana juridică nu poate avea decît acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de înfiinţare sau statut. Orice act juridic care nu este făcut în vederea realizării acestui scop este nul. “ și ale art.36 „Raporturile dintre persoana juridică şi cei care alcătuiesc organele sale sînt supuse, prin asemănare, regulilor mandatului, dacă nu s-a prevăzut altfel prin lege, actul de înfiinţare ori statut.“.

Legea nr.489/2006 stipulează la art.8 alin. (1): „Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică.“. Deci, cultul religios recunoscut ca persoană juridică de utilitate publică se numește Federația Comunităților Evreiești din România.

În sprijinul acestor probe juridice indubitabile, venim și cu proba privind înființarea din 19 octombrie 1956 a Revistei Cultului Mozaic din R.P.R.[20] (periodicul religiei mozaice în Republica Populară Română). Periodicul a fost lansat ca lunar neregulat și a fost publicat de două pe lună din anul 1965. În anul 1991, producția sa a devenit sporadică, iar ultimul număr a fost datat în decembrie 1991.

 

Noul Cod Civil intrat în vigoare din anul 2011, conține prevederi explicite privind capacitatea de folosință a persoanei juridice (art. 205-206), precum și capacitatea de exercițiu (art. 209-210).

În baza acestor prevederi Federația Comunităților Evreiești din România nu are nici o capacitate specifică unei persoane juridice, din moment ce din punct de vedere legal nu există această persoană juridică.

Pentru a înțelege incoerența reprezentării în F.C.E.R. a tuturor credincioșilor mozaici din România propunem compararea unor date statistice ale recensământului din anul 2011.

La pagina 10 a lucrării „Minorități din România, Recensământ 2011 – Procese demografice“[21], autorii Kiss Tamás și Veress Ilka prezintă un tabel cu Număr după naționalitate/etnie. Minoritatea evreiască este indicată cu un număr de 3.271 de evrei.

La pagina 5 a lucrării „Ce ne spune recensământul din anul 2011 despre Religie?“[22] editată de Institutul Național de Statistică în octombrie 2013, este prezentat tabelul Apartenența religioasă la recensământul din 2011 care indică un număr de 3.519 mozaici.

Diferența de 8% dintre numărul evreilor și numărul credincioșilor mozaici demonstrează că nu toți credincioșii mozaici sunt etnici evrei. Prin urmare există o diferență semnificativă între membrii Federației Comunităților Evreiești și cei ai Cultului Mozaic din România.

Dacă mai adăugăm faptul că „mulți dintre cei 400.000 de evrei de origine română din Israel au pașaport românesc, sunt cetățeni români“[23], conform afirmațiilor ambasadorului Israelului în România, situația se complică extraordinar de mult.

Aceasta presupune că Federația reprezintă și interesele populației evreiești cu cetățenie română din Israel, conform prevederilor art.9 al Statutului F.C.E.R.-C.M.: „educarea populaţiei evreieşti în spiritul fidelităţii faţă de România şi al ataşamentului faţă de Statul Israel, de promovare a intereselor şi a imaginii României şi a Statului Israel în ţară şi în lume“. Dar evreii israelieni care „sunt cetățeni români“ nu sunt practicanți și nici membri credincioși ai Cultului Mozaic din România, deși pot cere drepturi asupra proprietăților comunităților evreiești din România. O.U.G. nr.111/1998 a menționat Organizația Mondială Evreiască pentru Restituirea Bunurilor. Însă rabinii din România sunt contestați de comunitatea rabinică din Israel[24]!

 

Excelența Voastră,

În lumina celor expuse, rămâne în obligația specialiștilor din cadrul Administrației Prezidențiale pe care o conduceți, respectiv Departamentul Constituțional Legislativ și Departamentul Cultură, Culte și Minorități Naționale, să pună de comun acord Parlamentul, Guvernul și instituțiile publice responsabile, în vederea intrării în drepturi și în legalitate a cultului religios denumit „Cultul Mozaic“ precum și stabilirea regimului juridic al organizației fantomă denumită „Federația Comunităților Evreiești din România“, introdusă prin Anexa la Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, care face parte integrantă din Lege, conform art. 49, alin. (1).

Totodată vă rugăm să analizați și să dispuneți măsurile legale privind aspectele de natură penală din Anexa denumită „Federația Comunităților Evreiești din România – organizație șovină și antisemită?.

 

Cu deosebită considerație,

Vasilică Militaru,

Președintele Asociației Neamul Românesc,

ing. dipl. și licențiat în teologie

 

 

[1] cf. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/78355

[2] cf. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/97673

[3] cf. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/27685

[4] cf. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/82

[5] cf. https://lege5.ro/Gratuit/g42dmnrt/decretul-nr-589-1949-privind-aprobarea-statutului-de-organizare-si-functionare-a-cultului-mozaic

[6] cf. http://licodu.cois.it/?p=10407

[7] cf. https://www.facebook.com/FederatiaEvreilor/

[8] cf. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/47

[9] cf. https://lege5.ro/Gratuit/g42dmnrt/decretul-nr-589-1949-privind-aprobarea-statutului-de-organizare-si-functionare-a-cultului-mozaic

[10] cf. http://www.edrc.ro/docs/docs/evreii/05_documente_161-200.pdf pp.243-249

[11] cf. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/11075

[12] cf. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/11780

[13] cf. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/15527

[14] cf. http://www.ploiesti.ro/Hotarari/04%20(3%20mai%202004)/79%20fundatia%20caritatea.htm

[15] cf. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/25842

[16] cf. https://www.just.ro/wp-content/uploads/2021/08/Federatii23082021.pdf

[17] cf. https://www.just.ro/wp-content/uploads/2021/08/Federatii23082021.pdf

[18] cf. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/34858

[19] cf. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/82

[20] cf. https://www.ethnicmarket.ro/blog/revista-cultului-mozaic—inca-din-1956

[21] cf. https://ispmn.gov.ro/uploads/WP%2065-04-10.pdf

[22] cf. https://insse.ro/cms/files/publicatii/pliante%20statistice/08-Recensamintele%20despre%20religie_n.pdf

[23] cf. https://www.facebook.com/IsraelinRomania/videos/566967164272073/

[24] cf. http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-02-05&id=232715 și https://www.dir.org.ro/rabinul-elie-caufman-despre-evreii-sionisti-de-la-institutul-elie-wiesel-din-romania-in-romania-nu-exista-antisemitism-dar-antisemitismul-aduce-bani/#

7 comments

  1. Mai astepti tu mila lui?
    ………………………..

    • Vasilică Militaru - Asociația Neamul Românesc

      Nu este vorba de a cerși mila lui Iohannis. El este președintele României și va trebui să dea socoteală pentru mandatele lui. Noi ne-am făcut datoria să anunțăm public aspectele de nelegalitate privind organizația non guvernamentală denumită Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic. Statul nu poate face nimic pentru că este impotent. Noi am făcut mai mult decât statul. Dacă poți mai mult, fă tu!!!

  2. Singura “utilitate publica” este sa utilizeze publicul jefuindu-l prin toate mijloacele vicleniei si perversitatii.
    Nu numai ca nu [ne] sint utili dar ne sint potrivnici.
    Nu numai ca nu se cuvine 1 leu sa primeasca dar trebuie sa dea inapoi toti banii cu dobanda (ca si ei aplica asta… care este CAMATA!) si penalitati de intarziere, cu inchisoare pentru cine a aprobat si cine le-a virat bani!

  3. E o cerere adresata unui mason ca sa i pedepseasca pe sefii lui.

  4. Nu are un paragraf cu “Denumire Religia Mozaică” în care să se precizeze dacă persoanele de credinţă mozaică practică religia “Iudaism”. Un alt paragraf ar putea preciza câte ramuri ale Iudaismului acoperă, de exemplu: Casidic, Ortodox, Cabal, Neologic. ş.a.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *