Incorect Politic
Decembrie 28, 2024
Află cum poți face un denunț împotriva impostorului de la Palatul Cotroceni
Via OrtodoxInfo:
Romanii care refuza dictatura instaurata odata cu decizia CCR de anulare a alegerilor prezidentiale pot depune la Parchetul General un denunt impotriva impostorului de la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis, cel care a ramas in functia de presedinte peste mandatul legal de cinci ani. Modelul de denunt a fost pus la dispozitie de avocatul Gheorghe Piperea.
Denuntul priveste comiterea infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, Piperea explicand ca Iohannis se regaseste in situatia prevazuta de art. 258 Cod penal, care stabileste ca:
„(1) Folosirea fara drept a unei calitati oficiale care implica exercitiul autoritatii de stat, insotita sau urmata de indeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta functionarului public care continua sa exercite o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, dupa ce a pierdut acest drept conform legii”.
Iata schita de denunt impotriva uzurpatorului Klaus Iohannis:
“Repostez aici schita denuntului penal pentru uzurpare de calitati oficiale.
Denuntul poate fi depus de oricine, individual sau colectiv, la Parchetul General, prim e-mail sau posta rapida.
Denunturile anonime au foarte putine sanse de a fi luate in considerare, deci documentul trebuie completat cu datele de identificare.
Daca aveti dubii, consultati un avocat.
Daca aveti temeri, nu depuneti denuntul.
Modelul de mai jos nu e o invitatie la proces, ci un demers democratic, menit a responsabiliza clasa politica lipita de putere de 35 de ani.
Schita denuntului penal
“Subsemnatul …, cetățean roman cu drept de vot, domiciliat in …, formulez pe propria raspundere prezentul
DENUNT PENAL
contra numitului Klaus Werner Iohannis, precum si contra favorizatorilor, instigatorilor si complicilor, pentru savarsirea infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, prevazuta si sanctionata de art. 258 Cpen.
„(1) Folosirea fara drept a unei calitati oficiale care implica exercitiul autoritatii de stat, insotita sau urmata de indeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta functionarului public care continua sa exercite o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, dupa ce a pierdut acest drept conform legii”.
Numitul Klaus Werner Iohannis se afla in situatia de la art. 258 alin.2 Cpen.
Motivele faptice si legale ale acestui denunt penal sunt urmatoarele:
1. Prin decizia nr.32/6 decembrie 2024, pct. 22, Curtea Constitutionala a constatat aplicabilitatea art. 83 alin. 2. din Constitutie, potrivit caruia Presedintele Romaniei in functie „exercita mandatul pana la depunerea juramantului de catre Presedintele nou – ales”.
Cu cateva ore inainte de aparitia motivarii deciziei CCR nr.32/2024, numitul Klaus Werner Iohannis, Presedinte al Romaniei in functie la acea data, a tinut o conferinta de presa in cadrul careia a declarat:
(i) ca textul art. 83 alin.2 din Constitutie ii permite sa ramana in functie chiar si dupa expirarea mandatului, cel putin pana la alegerea noului Presedinte al Romaniei;
(ii) ca el si numai el este stabilitatea.
Potrivit art. 2 din Constitutie, suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, nici un grup si nici o persoana neavand dreptul sa exercite suveranitatea nationala in nume propriu.
Potrivit art. 83 alin.1, respectiv, alin.3 din Constitutie, mandatul Presedintelui Romaniei este de 5 ani si poate fi prelungit prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa.
Mandatul numitului Klaus Werner Iohannis a expirat in data de 21 decembrie 2024. Incepand cu data de 22 decembrie 2024, exercitiul functiei de Presedinte al Romaniei de catre sus – numitul este ilegitim. Este un mandat ah – hoc pe care nu i l-a incredintat nimeni si care nu este rezultatul unor alegeri libere si corecte.
Decizia CCR nr.32/2024 care, aparent, ii confera un mandat sine die si ad – hoc sus-numitului, in realitate are in vedere un presedinte aflat in functie la momentul la care se preda stafeta si, in plus, este o decizie care infrange Constitutia.
In legatura cu constatarea de la pct. 22 din decizia nr.32/2024 a CCR, vom retine ca:
(i) decizia constituie o evidenta extra petita (CCR a decis asupra unui lucru nesolicitat) si o depasire a competentelor CCR strict prevazute de Constitutie; (in)aplicabilitatea art. 83 din Constitutie nu are absolut nicio legatura cu atributia CCR de a veghea la alegerea Presedintelui Romaniei, prevazuta de art. 146 lit. f) din Constitutie;
(ii) mandatul prezidential poate fi prelungit numai daca este vorba de un presedinte in functie la data la care se preda stafeta noului presedinte; din data de 22 decembrie 2024, numitul Klaus Werner Iohannis nu mai este in functie, intrucat mandatul sau de 5 ani a incetat, deci art. 83 alin.2 din Constitutie nu are aplicabilitate;
(iii) mandatul prezidential poate fi prelungit numai daca se afla in curs ori s-a finalizat un proces electoral privind alegerea unui nou presedinte; or, prin decizia nr.32/2024, CCR a anulat intregul proces electoral, deci art. 83 alin.2 din Constitutie nu are aplicabilitate;
(iv) mandatul prezidential poate fi prelungit doar pentru catastrofa sau razboi si doar prin lege adoptata de Parlament; nu exista nici motivele, nici legea necesara prelungirii.
In consecinta, se poate considera ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, savarsita in co-autorat si, respectiv, cu complicitatea, la instigarea si cu favorizarea altor persoane.
Va solicitam, de aceea, sa declansati urmarirea penala a persoanelor culpabile”.
Dna avocat Elena Radu informează în miezul nopții că în dosarul 2950/1/2024 în care Călin Georgescu solicită reluarea turului 2 al alegerilor, Curtea de Apel București a înlocuit nelegal judecătorul inițial învestit cu soluționarea cauzei.
Noul judecător a preschimbat din oficiu (nu la cererea părților!) termenul de judecată pentru luni, 30.12.2024, în loc de 13.01.2025 cum stabilise judecătorul titular.
Schimbarea judecătorului titular de complet reprezintă o grozăvie judiciară nemaintâlnită de pe vremea dosarelor Ponta-Chevron, judecate de Tribunalul Vaslui și vizând exploatarea gazelor de șist de la Pungești. O astfel de alba-neagra cu judecătorii titulari de complet compromite întreaga instanță, în ansamblu.
Urmare acestor manevre, dna avocat Elena Radu bănuiește că acțiunea sa va fi respinsă, profitându-se de faptul că se va evita ușor scandalul public întrucât românii sunt prea plini de sarmale și prea înlănțuiți de pregătirile pentru Revelion ca să le pese de chestiuni mai serioase.
Dar, deși acest scenariu este unul (foarte) probabil, înlocuirea nelegală a judecătorului titular poate profita și regimului pucist Iohannis-Ciolacu.
O instanță nelegal constituită pronunță hotărâri nelegale, indiferent de soluție (de modalitatea de a dezlega fondul cauzei).
Prin urmare, chiar și dacă s-ar hotărî luni reluarea turului 2, puciștii de la Cotroceni și Victoria pot specula această nelegalitate prin invocarea ulterioară (la ÎCCJ) a excepției nelegalei constituiri a completului, aruncând întregul demers electoral în malaxorul sistemului de justiție, prelungind soluționarea definitivă a cauzei cu luni/ani de zile.
În tot acest răstimp puciștii vor avea *motiv legal să nu organizeze alegerile*, dată fiind incertitudinea juridică a situației de fapt. Și de ar vrea, legal nu ar putea organiza noi alegeri “până nu se pronunță justiția”.
Există un risc maxim ca tergiversarea judiciară a dosarului în care Călin Georgescu cere reluarea turului 2 să fie utilizată pentru înghețarea fără termen a întregului proces electoral.
Asta chiar și dacă acțiunea sa ar fi inițial admisă, chestiune care e totuși greu de imaginat.
Miza puciștilor de la Cotroceni-Victoria este să întârzie cât mai mult posibil organizarea alegerilor, iar disfuncționalitatea sistemului de justiție și ticăloșia flagrantă a unora dintre seniorii săi reprezintă calea cea mai sigură de a-și conserva fructele uzurpării.
Ar fi o manțocărie de stat complet aliniată cu cea a anulării alegerilor prin CCR, pentru că.. Putin.
În același timp, Călin Georgescu ar rămâne blocat în marja îndemnurilor sale inițiale de a sta în casă și a lăsa justiția să se pronunțe, precum și încrederii sale în (sanchi) demnitatea magistraților.
“Demnitatea” magistraților se vădește nu din soluție, ci din alba-neagra constituirii completului, facilitând o rejudecare ulterioară în funcție de interesul de moment.
Vom avea alegeri abia atunci când electoratul naționalist/suveranist se va fi disipat, va fi fost neutralizat. Iar asta, indiferent de soarta politică a lui Călin Georgescu.
@theodosieblog
Postarea dnei avocat Elena Radu:
https://www.facebook.com/share/p/12C9sZyxiux/
Excelent!
Felicitări d-lui profesor Gheorghe Piperea!
Domnule profesor Gheorghe Piperea,
Înțeleg, din textul propus de dvs., că, în formularea „urmarirea penala a persoanelor culpabile”. trebuie subsumate Klaus Werner Iohannis și toți membrii C.C.R., autori și semnatari ai deciziei nr. 32/2024!
Am înțeles bine?!
Am trimis Plangerea penala de pe data de 23 decembrie. Eu am folosit un model al avocatului Dan Chitic
Adresa de mail este sesizare@mpublic.ro ?
Am gasit-o pe pagina PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Da, adresa este corecta
E bine sa fie scrisa cu diacritice!
“Subsemnatul ……, cetățean român cu drept de vot, domiciliat în …, formulez pe propria răspundere prezentulDENUNȚ PENALcontra numitului Klaus Werner Iohannis, precum și contra favorizatorilor, instigatorilor și complicilor, pentru săvârșirea infracțiunii de uzurpare de calități oficiale, prevăzută și sancționată de art. 258 Cpen.„(1) Folosirea fără drept a unei calități oficiale care implică exercițiul autorității de stat, însoțită sau urmată de îndeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează fapta funcționarului public care continuă să exercite o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, după ce a pierdut acest drept conform legii”.Numitul Klaus Werner Iohannis se află in situația de la art. 258 alin.2 Cpen.Motivele faptice și legale ale acestui denunț penal sunt următoarele:1. Prin decizia nr.32/6 decembrie 2024, pct. 22, Curtea Constituțională a constatat aplicabilitatea art. 83 alin. 2. din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție „exercită mandatul până la depunerea jurământului de către Președintele nou–ales”.Cu câteva ore înainte de apariția motivării deciziei CCR nr.32/2024, numitul Klaus Werner Iohannis, Președinte al României în funcție la acea dată, a ținut o conferință de presă în cadrul căreia a declarat:(i) că textul art. 83 alin.2 din Constituție îi permite să rămână în funcție chiar și după expirarea mandatului, cel puțin până la alegerea noului Președinte al României;(ii) că el și numai el este stabilitatea.Potrivit art. 2 din Constituție, suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, nici un grup și nici o persoana neavând dreptul să exercite suveranitatea națională în nume propriu.Potrivit art. 83 alin.1, respectiv, alin.3 din Constituție, mandatul Președintelui României este de 5 ani și poate fi prelungit prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.Mandatul numitului Klaus Werner Iohannis a expirat în data de 21 decembrie 2024. Incepând cu data de 22 decembrie 2024, exercițiul funcției de Președinte al României de către sus–numitul este ilegitim. Este un mandat ad-hoc pe care nu i l-a încredințat nimeni și care nu este rezultatul unor alegeri libere și corecte.Decizia CCR nr.32/2024 care, aparent, îi confera un mandat sine die și ad–hoc sus-numitului, în realitate are în vedere un președinte aflat in funcție la momentul la care se predăștafeta și, în plus, este o decizie care înfrânge Constituția.În legătură cu constatarea de la pct. 22 din decizia nr.32/2024 a CCR, vom reține că:(i) decizia constituie o evidentă extra petita (CCR a decis asupra unui lucru nesolicitat) și o depășire a competențelor CCR strict prevăzute de Constituție; (in)aplicabilitatea art. 83 din Constituție nu are absolut nicio legatură cu atribuția CCR de a veghea la alegerea Președintelui României, prevăzută de art. 146 lit. f) din Constituție;(ii) mandatul prezidențial poate fi prelungit numai dacă este vorba de un președinte în funcție la data la care se predă ștafeta noului președinte; din data de 22 decembrie 2024, numitul Klaus Werner Iohannis nu mai este în funcție, intrucât mandatul său de 5 ani a încetat, deci art. 83 alin.2 din Constituție nu are aplicabilitate;(iii) mandatul prezidențial poate fi prelungit numai dacă se află în curs ori s-a finalizat un proces electoral privind alegerea unui nou președinte; or, prin decizia nr.32/2024, CCR a anulat întregul proces electoral, deci art. 83 alin.2 din Constituție nu are aplicabilitate;(iv) mandatul prezidențial poate fi prelungit doar pentru catastrofă sau război și doar prin lege adoptată de Parlament; nu există nici motivele, nici legea necesară prelungirii.În consecință, se poate considera că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de uzurpare de calități oficiale, săvârșită in co-autorat și, respectiv, cu complicitatea, la instigarea și cu favorizarea altor persoane.Vă solicităm, de aceea, să declanșați urmărirea penală a persoanelor culpabile
Cu stimă
“Subsemnata Camelia Angela Hudson ……, cetățean român cu drept de vot, domiciliat în Australia, formulez pe propria răspundere prezentul DENUNȚ PENAL contra numitului Klaus Werner Iohannis, precum și contra favorizatorilor, instigatorilor și complicilor, pentru săvârșirea infracțiunii de uzurpare de calități oficiale, prevăzută și sancționată de art. 258 Cpen.„(1) Folosirea fără drept a unei calități oficiale care implică exercițiul autorității de stat, însoțită sau urmată de îndeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează fapta funcționarului public care continuă să exercite o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, după ce a pierdut acest drept conform legii”.Numitul Klaus Werner Iohannis se află in situația de la art. 258 alin.2 Cpen.Motivele faptice și legale ale acestui denunț penal sunt următoarele:1. Prin decizia nr.32/6 decembrie 2024, pct. 22, Curtea Constituțională a constatat aplicabilitatea art. 83 alin. 2. din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție „exercită mandatul până la depunerea jurământului de către Președintele nou–ales”.Cu câteva ore înainte de apariția motivării deciziei CCR nr.32/2024, numitul Klaus Werner Iohannis, Președinte al României în funcție la acea dată, a ținut o conferință de presă în cadrul căreia a declarat:(i) că textul art. 83 alin.2 din Constituție îi permite să rămână în funcție chiar și după expirarea mandatului, cel puțin până la alegerea noului Președinte al României;(ii) că el și numai el este stabilitatea.Potrivit art. 2 din Constituție, suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, nici un grup și nici o persoana neavând dreptul să exercite suveranitatea națională în nume propriu.Potrivit art. 83 alin.1, respectiv, alin.3 din Constituție, mandatul Președintelui României este de 5 ani și poate fi prelungit prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.Mandatul numitului Klaus Werner Iohannis a expirat în data de 21 decembrie 2024. Incepând cu data de 22 decembrie 2024, exercițiul funcției de Președinte al României de către sus–numitul este ilegitim. Este un mandat ad-hoc pe care nu i l-a încredințat nimeni și care nu este rezultatul unor alegeri libere și corecte.Decizia CCR nr.32/2024 care, aparent, îi confera un mandat sine die și ad–hoc sus-numitului, în realitate are în vedere un președinte aflat in funcție la momentul la care se predăștafeta și, în plus, este o decizie care înfrânge Constituția.În legătură cu constatarea de la pct. 22 din decizia nr.32/2024 a CCR, vom reține că:(i) decizia constituie o evidentă extra petita (CCR a decis asupra unui lucru nesolicitat) și o depășire a competențelor CCR strict prevăzute de Constituție; (in)aplicabilitatea art. 83 din Constituție nu are absolut nicio legatură cu atribuția CCR de a veghea la alegerea Președintelui României, prevăzută de art. 146 lit. f) din Constituție;(ii) mandatul prezidențial poate fi prelungit numai dacă este vorba de un președinte în funcție la data la care se predă ștafeta noului președinte; din data de 22 decembrie 2024, numitul Klaus Werner Iohannis nu mai este în funcție, intrucât mandatul său de 5 ani a încetat, deci art. 83 alin.2 din Constituție nu are aplicabilitate;(iii) mandatul prezidențial poate fi prelungit numai dacă se află în curs ori s-a finalizat un proces electoral privind alegerea unui nou președinte; or, prin decizia nr.32/2024, CCR a anulat întregul proces electoral, deci art. 83 alin.2 din Constituție nu are aplicabilitate;(iv) mandatul prezidențial poate fi prelungit doar pentru catastrofă sau război și doar prin lege adoptată de Parlament; nu există nici motivele, nici legea necesară prelungirii.În consecință, se poate considera că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de uzurpare de calități oficiale, săvârșită in co-autorat și, respectiv, cu complicitatea, la instigarea și cu favorizarea altor persoane.Vă solicităm, de aceea, să declanșați urmărirea penală a persoanelor culpabile
Cu stimă