Incorect Politic O Publicație Dizidentă
Marius Trancă
Incorect Politic
Aprilie 20, 2026
20 Aprilie: Dincolo de Narațiunea Impusă
20 aprilie, o dată care, dincolo de etichetele simpliste puse de istoria scrisă de învingători, ar trebui să ne pună pe gânduri din punct de vedere al eficienței administrative.
Dacă privim strict cifrele și evoluția socială a Germaniei de după colapsul de la Versailles, nu putem ignora niște realități incontestabile care au schimbat fața Europei moderne.
Este vorba despre un model de conducere care a demonstrat că o națiune aflată în genunchi, măcinată de inflație și șomaj, se poate ridica prin ordine și viziune economică. Să nu uităm că bazele infrastructurii moderne, de la celebra rețea de autostrăzi (Autobahn) pe care circulăm și azi, până la conceptul „mașinii poporului” (Volkswagen), au fost puse atunci sub o disciplină de fier. Tot el a elaborat primele legi pentru protecția animalelor.
În mai puțin de un deceniu, s-a reușit eradicarea totală a șomajului și redarea demnității unui popor care fusese umilit prin tratate internaționale nedrepte. Din punct de vedere istoric, rămâne un studiu de caz despre cum unitatea națională și centrarea pe resursele proprii pot transforma un stat falimentar într-o putere mondială în timp record.
Dincolo de economie, rămâne lecția despre forța Idealului. O națiune nu se mobilizează doar pentru cifre, ci pentru o destinație. Puterea autentică a unui popor nu se „trezește” de la sine; ea are nevoie de un lider care să indice un orizont înalt și, mai ales, să facă poporul să creadă, până în ultima fibră, că poate atinge acel ideal.
Idealul și Liderul sunt elementele esențiale, acea scânteie necesară pentru a transforma o mulțime amorfă într-o forță istorică. Fără această simbioză între voința celui care conduce și aspirația celor mulți, nicio mare realizare nu ar fi fost posibilă. Este încă un studiu de caz despre cum unitatea națională și centrarea pe resursele proprii pot transforma un stat falimentar într-o putere mondială în timp record.
Istoria nu este doar despre alb sau negru, ci despre rezultate care rămân în picioare și după un secol. Cine vrea să înțeleagă cum se construiește suveranitatea reală, trebuie să privească faptele, nu doar propaganda neomarxista unde este demonizat Adi H.
(Nota autorului: Prezentul text reprezintă o analiză strict istorică și sociologică, fiind publicat exclusiv în scopuri de cercetare și documentare asupra mecanismelor de lconducere din secolul XX. Materialul nu constituie propagandă și nu instigă la nicio formă de ură sau discriminare.)
Abia asteptam un astfel de articol, multumim (chiar daca este scurt)!
Mai urmează.
https://x.com/adamemedia1/status/2045682399401394523?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E2045682399401394523%7Ctwgr%5E77d4fd504680ffa804ee6c4b9f2df1b64d8f9d61%7Ctwcon%5Es1_&ref_url=https%3A%2F%2Fdavidicke.com%2F2026%2F04%2F20%2Fexpanding-into-greater-israel%2F
La multi ani, Adi H!
Sarbatorim practic un evreu de 2 ori pe an dar nu sarbatorim cel mai alb dintre albi, cel ce a provocat cel mai mare deranj la adresa domniei dracilor de la Iisus incoace.
precum spun, iată, chiar şi de dărâmătorul iudaismului şi întemeietorul creştinismului, cum zice chiar ’părintili suveranist’ despre Iisus, că era de fapt unul „Joshua nazarineanul“ despre care, mai zice părintili, „textele biblice descriu tăierea prepuţului acestuia ca semn al legământului cu zeul sângeros denumit Iahweh. În acest sens, controversatul iudeu Joshua (grecizat sub numele de Ιησούς Χριστός – Iisus Hristos) a fost un om periculos pentru Provincia romană Iudeea…“.
Iacătă, deci, de la ’părintili neamului’, deşi Iisus n-a vorbit niciodată de Iahve, ci de „Avva“ („Tatăl“ ceresc, în aramaica sa maternă, limbă apropiată de arabă, nu de ebraică) aşa zicere daşteaptă:
https://dobrogealive.ro/exclusiv-document-ips-teodosie-sanctionat-de-sinod-cu-dojana-scrisa-desi-trebuia-deferit-consistoriului-arhieresc-cine-este-celalalt-ierarh-avertizat/#comment-1654
Iisus Cristos nu era iudeu automat pentru că a fost născut de o Mama de „etnie evreiască“ (ce era dintre galileeni, nu dintre iudei, ca neam, şi doar religios se poate încadra la „iudaism“). Regula modernă, admisă şi de cele 3 secte majore de azi ale iudaismului – Ortodocși, Conservatori și Reformați – că etnia de „evreu“ e dată după etnia mamei, nici măcar nu există undeva explicit, ca atare, în vechile scripturi (Vechiul Testament), care nu specifică nicăieri că trebuie folosită linia descendentă matriarhală pentru stabilirea identităţii etnico-matriarhale.
Mai mult, în Vechiul Testament avem exemple despre cum orice om îşi poate alege apartenenţa la iudaism, ceea ce înseamnă logic că poate şi renunţa la el. În scripturile vechi sunt câteva exemple de oameni care făceau parte dintre neamuri, care s-au convertit la iudaism (de exemplu Ruth, moabita; vezi Ruth 1.16, unde Ruth rostește dorința de a se converti) și sunt considerați în întregime „evrei“, de „etnie evreiască“.
Când „etnicitatea“ este de natură religioasă lucrurile, nu se mai poate vorbi strict de rasă sau de descendenţa biologică. Poţi veni dintr-o etnie şi să fii altceva apoi (cazul lui Ruth).
Asta subliniază şi pasajele din Noul Testament precum Evrei 7.14: „Căci este vădit că Domnul nostru a ieșit din Iuda” (din seminția lui Iuda), dar mesaul Lui religios e opus cu vehemenţă iudaismului (a se vedea critica Lui biciuitoare la adresa fariseilor şi cărturarilor). Chiar dacă obținem numele de „iudeu” de la seminţia lui Iuda, nu mai poţi fi iudeu sau „evreu“ din punct de vedere religios, dacă ai alte credinţe, care combat categoric pe cele iudaice.
Iisus a susținut totodată în mod continuu autoritatea Torei și a Profeţilor (Matei 5.17), chiar și în Împărăția cerurilor (Matei 5.19-20), dar nu în modul cum le-a preschimbat şi răstălmăcit iudaismul, cu sensuri strâmbe, ci conform unei tradiţii vechi, încă vie în popor, ascunsă de clerul iudaic.
Legile ce i-au fost date lui Moise pentru „copiii lui Israel“ într-un legământ foarte sacru și special pe muntele Sinai, nu mai aveau legătură cu ceea ce a devenit iudaismul, zicea Iisus în diverse formulări
Creștinii nu urmează astăzi iudaismul, pentru că legământul mozaic a fost împlinit în Hristos şi respins de iudei, care nu au mai respectat nici măcar mozaismul original.
Iisus Cristos nu era „evreu“, ci „ieşise“ din iudaism (Matei 5.19-20). A luat trup de om, dar nici acela nu îl are de la părinți ci direct de la Dumnezeu, conform Evangheliilor. Ori Dumnezeu (Avva, Tătăl ceresc menţionat de Iisus) nu poate fi „evreu“ sau de alt neam. Iisus a predicat în calitatea specială pe care o avea de Dumnezeu Întrupat și nu în calitatea de profet sau predicator iudeu.
“O natiune nu poate fi lasata sa piară pentru că niste organizații vor sa existe”: https://youtu.be/INTQu-pVqPI?is=UDniykNiUTO7WWdH
iar iudaismul era şi este o religie pe care Iisus a negat-o ca neconformă şi neautentică privind relaţia cu Tatăl ceresc (Dumnezeu), aducând printr-un „Nou Testament“ o nouă religie, de fraternitate, nu de „popor“ sau trib pretins superior altora.
În limbajul cotidian modern, termenii evreu şi iudeu sunt folosiţi forţat ca sinonime pentru a descrie o persoană care aparţine poporului religiei iudaice, dar Iisus Hristos nu a fost de acord cu această religie, fiind chiar fondatorul alteia, deci nu i se poate spune evreu sau iudeu, în sensul în care sunt îndeobşte înţelese aceste cuvinte.
.
Provinciile din vremea sa ale vechiului Regat Israel, apus cu 586 de ani înainte, nu erau toate ocupate şi administrate de Imperiul Roman (Galileea lui Iisus nu era, Iudeea era), fiind numite:
Iudeea (Judaea): Regiunea centrală, incluzând Ierusalimul și Betleemul, condusă direct de un prefect roman (precum Ponțiu Pilat).
Galileea: Regiunea de nord, unde a crescut Iisus (Nazaret).
Samaria: Situată la nord de Iudeea, deseori administrată împreună cu Iudeea.
Pereea (Perea): Regiunea de la est de râul Iordan.
Idumeea: Regiunea de sud, integrată politic cu Iudeea (sub romani).
Decapolis: O confederație de zece orașe elenistice, în mare parte autonome, situate la est de Iordan.
Itureea și Trachonita: Regiuni din nord-est, neadministrate de romani.
Nici el, nici varul sau Ioan, care l-a convertit la crestinism, nu erau evrei.
“O natiune nu poate fi lasata sa piară pentru că niste organizații vor sa existe”: https://youtu.be/INTQu-pVqPI?is=UDniykNiUTO7WWdH
IDF Soldier Takes Sledgehammer to Jesus Statue During Operations in Lebanon
https://www.informationliberation.com/?id=65108
Spaniolii isi sapa singuri groapa:
https://www.dailymail.co.uk/news/article-15748317/Spain-throws-open-doors-undocumented-migrants-Huge-queues-continue-form-socialist-government-granted-citizenship-500-000-people.html
https://thecradle.co/articles/jewish-fundamentalists-increase-attempts-to-smuggle-animals-into-al-aqsa-mosque-for-sacrifice
Fals. Lingvistic aramaica e o limba apropiata mai mult de ebraica decat de araba din urmatoarele considerente: limbi semitice de nord-vest cu feniciana (araba e din grupul meridional), vocabular si radacini comune aramaica-ebraica, abjadul ebraic modern deriva din abjadul aramaic din antichitate folosit la scris, istorie comuna (o mare parte din Talmud e scrisa in aramaica). Aramaica moderna poate suna asemanator arabei din cauza influentelor geografice.
Aramaica și araba sunt limbi centrale din Levant strâns înrudite, care au un strămoș comun, nu o relație de descendență directă, deși s-au influențat reciproc timp de milenii. Aramaica a fost lingua franca a Orientului Apropiat, iar scrierea sa a evoluat în alfabetul arab modern, în timp ce araba a adoptat ulterior multe împrumuturi aramaice.
Legături și influențe cheie:
Evoluția scrierii: Scrierea arabă modernă a evoluat din scrierea nabateeană, care este o formă cursivă a aramaicei.
·Împrumuturi: Araba conține multe împrumuturi aramaice, în special în ceea ce privește viața de zi cu zi și religia, cum ar fi sˤalāh (rugăciune) din aramaica sˤlåθå.
Vocabular și gramatică: Ca limbi verișoare, au în comun sisteme de rădăcini și un vocabular similar, inclusiv numere și cuvântul pentru „Dumnezeu” (Alaha în aramaică, Allah în arabă).
Schimbare istorică: În antichitatea târzie, aramaica a fost principala limbă scrisă în regiunile în care araba era vorbită din ce în ce mai mult, ceea ce a dus la o influență semnificativă a substratului.
Rădăcini comune: Ambele limbi sunt ramuri ale aceleiaşi familii de „limbi semitice“, având în comun o gramatică similară, rădăcini triconsonantice și alfabete bazate pe consoane. Deși sunt distincte, aramaica vorbită (în special neo-aramaica sau siriaca) poate suna similar cu araba, deoarece a păstrat unele dintre sunetele guturale și literele emfatice pe care ebraica nu le are, cel puţin modernă, a aşkenazilor (khazari!?).
Alte opinii
https://www.reddit.com/r/asklinguistics/comments/1fhqc2z/aramaic_to_arabic/
https://www.youtube.com/watch?v=HgxTOqucXtg&list=RDHgxTOqucXtg&start_radio=1&pp=ygUlZGFya25lcyBjb211bml0YXJpYW4gaG9yc3Qgd2VzZWwgdXJzc6AHAdIHCQnTCgGHKiGM7w%3D%3D
https://english.almayadeen.net/news/politics/veterans-protest-in-congress-against-war-on-iran–lebanon–p
“Este necesar ca eu sa mor pentru poporul meu; dar spiritul meu se va ridica din mormant si lumea va sti ca eu aveam dreptate”. (Adolf Hitler)
A fost intrebat de ce nu ii omoara pe Sobolani si a raspuns ca “Nu, pentru ca mai tarziu, copiii lor se vor razbuna pe copiii nostri”.
Hitler a fost cel mai mare om din istorie, cel mai mare vizionar al tuturor timpurilor. Va veni o zi in care va avea statui in toate tarile. El va fi declarat Sfant si Poporul German va fi Poporul Martir al Planetei. Au fost ucisi dupa razboi si deportati milioane de germani. Impotriva Germaniei, impreuna cu Romania au fost 121 de tari care au luptat in al doilea razboi. Practic o multime de imbecili a luptat impotriva celui mai inteligent popor de pe Planeta. Normal ca au castigat cei “prosti da multi”. Ca si circumstanta atenuanta pentru Romania, este ca macar la inceput a fost alaturi de Germania. Nu se poate uita ca politicienii romanesti de la acea vreme au tras sforile ca Romania sa intre de la inceput alaturi de Aliati (inclusiv Maniu), coruptie, incapatanare, prostie romaneasca, influienta jidaneasca, dovada ca nu intelesesera rostul razboiului.
Pactul Ribentrop-Molotov s-a facut din cauza Romaniei care era jidanita. Hitler a sperat la un moment dat in sprijinul Garzii de Fier impotriva jidanilor bolsevici. Dar Codreanu a fost ucis impreuna cu ai lui si abia dupa aceea Germania a pornit ofensiva impotriva sovieticilor. Este bine explicata aceasta poveste in carte lui Mihail Sturdza, “Romania si sfarsitul Europei”.
Dupa razboi, Omenirea a avut ce a meritat si ce a meritat se vede azi in toate tarile care au fost impotriva Germaniei: mizerie (poluare), invazie de straini, degradare sociala, coruptie, amestec rasial, pornografie, miscare feminista, incompetenta in toate institutiile statale etc.
Sper ca acea mana de oameni inteligenti, Acolo Sus, stie ce trebuie sa faca si si-a luat responsabilitatea sa faca schimbarea totala. Noi cei de jos nu putem decat sa asteptam sa ne pice “para malaiatza in gura lui Natafleatza”. Cel putin acele 121 de tari pacalite si tarate intr-un razboi al jidanilor, acum sa fie toate unite in lupta dusmanului comun planetar: jidanimea internationala (“acest popor dezradacinat” cum l-a numit Hitler).
Amestecul rasial = moartea natiunii. Sper ca tiganimea sa plece in tara de unde s-a raspandit la cerseala si hotie si parazitism. In Romania nu putem incepe curatenia pana nu ne debarasam de aceasta plaga tiganeasca. Neagu Djuvara afirma in una din cartile lui, pe buna dreptate: “Tiganii sunt o problematica a Europei, nu a Romania”. Romania nu-si poate asuma rezolvarea poroblemei decat in cadrul Uniunii Europene.
Aflu acum ca insusi Ceausescu ducea negocieri cu India ca sa-si ia tiganii acasa. Cat o fi de adevarat nu stiu, dar daca e adevarat ca jidanii plecau in Israel in valuri, posibil sa fi fost ceva pregatiri politice si pentru ciori.
Multumesc domnului Marius Tranca pentru acest articol frumos despre Adolf Hitler cu ocazia a 137 de ani de la nastere, 20 aprilie, 1889. A murit in 30 aprilie 1945.
Apropo, toate religiile vor disparea pe masura ce stiinta va progresa. Am ajuns in Era Inteligentei Artificiale si mai trebuie sa credem in legende ? Asta nu insemna ca nu-mi place sarbatoarea Craciunului sau Pastele si ouale rosii si cozonacul, dar ca legende si traditie.
Atentie ca, pe linga problemele jidaneasca si tiganeasca, o mai avem si pe cea ungureasca (bozgoreasca), legat de care i-am propus d-lui Sterie Ciumetti deschiderea unei noi rubrici in cadrul prezentei platforme.
Iar reteaua lor de autostrazi n-a inceput-o A.H., ci Republica de la Weimar. El doar a preluat ce incepuse acea guvernare (in buna masura jidaneasca) si a dezvoltat in ritm accelerat.