Home / Chestiunea Jidănească / Radu Jude a câștigat Ursul de Aur pentru un film pornografic

Radu Jude a câștigat Ursul de Aur pentru un film pornografic

Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Aprilie 24, 2021

Radu Jude câștigă Ursul de Aur pentru un film pornografic

O știre din luna martie, notoriul regizor Radu Jude a câștigat Ursul de Aur pentru un film pornografic intitulat Babardeală cu bucluc sau porno balamuc. Similar cu ce făceau jidanii în teatre în perioada intebelică se petrece astăzi în film. De altfel, din această cauză au fost la un moment dat eliminați din teatru, întrucât de pe podium stropeau România cu otravă morală, culturală și spirituală, batjocorind Coroana, Armata și Biserica.

Dacă istoria nu se repetă, în mod cert rimează.

Radu Jude nu este la primul derapaj, în 2018 a primit Globul de Aur pentru propagandă antiromânească în cadrul unui film despre holocoaste. Mai bine ar fi primit Abajurul de Argint, dacă știți cum zic. La acea vreme, poetul Victor Grigor a scris niște versuri despre Radu Jude , pe care le reproducem la finalul articolului.

R3media a raportat știrea și a făcut o analiză cu privire la ce filme obțin premii în cadrul acestor festivaluri cu accente stângiste.

 

Via R3Media:

Lungmetrajul „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, de Radu Jude, coproducţie România- Luxemburg-Croaţia-Cehia, a fost recompensat vineri cu Ursul de Aur pentru cel mai bun film în cadrul celei de-a 71-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, desfăşurat online în perioada 1-5 martie, transmit agenţiile internaţionale de presă, citate de Agerpres.

Potrivit argumentaţiei juriului postate pe site-ul festivalului, Ursul de Aur a fost acordat „filmului care are rara şi esenţiala calitate a unei opere de artă durabile. Captează pe ecran exact conţinutul şi esenţa, mintea şi trupul, valorile şi carnea vie a momentului prezent. A acestui exact moment din existenţa umană. Realizează aceste lucruri provocând spiritul vremurilor noastre (zeitgeist), plesnindu-l, provocându-l la duel. Şi în acelaşi timp, aruncă o provocare chiar momentul pe care îl trăim acum în cinema, scuturând, printr-o singură mişcare a camerei, convenţiile sociale şi cinematografice. Este un film elaborat, dar în acelaşi timp sălbatic, inteligent şi copilăros, geometric şi vibrant, imprecis în cel mai bun sens al cuvântului. Provoacă spectatorul, stârneşte dezacord, dar nu lasă pe nimeni la o distanţă de siguranţă”.

Subintitulat „Schiţă pentru un film popular”, ”Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” a fost proiectat în premiera mondială în cadrul Berlinalei şi analizează raporturile dintre individ şi societate având ca punct de plecare urmările pe care un clip porno de amatori încărcat de o profesoară de şcoală generală pe un site specializat le provoacă în viaţa acesteia. Din distribuţia peliculei fac parte, printre alţii, actorii: Katia Pascariu, Claudia Ieremia, Olimpia Mălai, Nicodim Ungureanu, Alexandru Potocean, Andi Vasluianu.

Festivalul „Ursul de Aur” este cunoscut pentru că premiază producții care promovează ideologii stângiste. Spre exemplu, în 2018, Adina Pintilie a primit Ursul de Aur pentru filmul „Touch Me Not”/ „Nu mă atinge-mă”, care a îngrozit mai mulți jurnaliști și spectatori atunci când a fost rulat la Berlinală.

„Trăim cu adevărat într-o epocă a catastrofelor. Spre uimirea nepoliticoasă a multora, Ursul de Aur din acest an a fost acordat peliculei „Touch Me Not”, de regizoarea româncă Adina Pintilie.

Filmul este un eseu documentar cvasi-fictiv despre sexualitate, care m-a îngropat sub un val enorm de depresie. E un film atât de prost încât provoacă stinghereală. E cumplit de mediocru, infatuat și plin de clișee referitoare la orientările sexuale alternative, fetișism și exhibiționism”, a scris britanicul Peter Bradshaw în publicația The Guardian.

Realizatorul TV Dan Negru a făcut o critică vehementă filmului.

„O femeie încearcă să-și vindece frigiditatea plătind un bărbat să se masturbeze în fața ei. Și ăla stă și se masturbează. Iaca filmu’. Știu, nu înțeleg eu masturbarea ca artă. Dar toți „Urșii de Aur” fac săli goale de cinema, filme ieftine cu curve și înjurături vândute fraierilor drept artă. Pe piața liberă, sunt falimentare, n-au public. Băgați-vă „Urșii” în fund ! ”, a tunat omul de televiziune despre filmul Adinei Pintilie.

Adina Pintilie a fost în juriul Berlinalei din 2021, care l-a premiat pe Radu Jude.

Un alt membru al juriului a fost italianul Gianfranco Rosi, care a primit „Ursul de Aur” în 2016, pentru un film despre migranții care încearcă să ajungă în Europa traversând Mediterana.

Din juriu a mai făcut parte și Ildiko Enyedi, din Ungaria. Ea s-a declarat, nu de puține ori, „rușinată” de politica Guvernului Viktor Orban, despre care a spus că „distruge fundațiile democrației”. Guvernul Orban afirmă că duce o politică pro-creștină și patriotică.

Dintre cei care l-au premiat pe Radu Jude, se numără și regizoarea bosniacă Jasmila Žbanici. De origine musulmană, Zbanici a câștigat „Ursul de Aur” în 2006, pentru pelicula Grbavica (Land of my dreams), în care sunt prezentate abuzurile soldaților sârbi în timpul războiului din Bosnia. Ea a realizat un astfel de film și în 2020, „Quo vadis Aida?”, pe subiectul Srebrenica, în care victimele sunt doar musulmanii bosniaci, în fața „brutelor” sârbe. Filmul a fost finanțat de rețeaua Open Society și cu o sumă consistentă, de statul român.

În acest context, premierea lui Radu Jude nu ar trebui să surprindă, el fiind un adept declarat al extremei stângi, atacând nu de puține ori valorile creștine și naționale.

Managerul echipei FCSB, Mihai Stoica, s-a declarat nemulțumit de pelicula lui Radu Jude.

„Nu știu cum se dau premiile în urși de aur, dar cu titlul “Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” nu i-aș lăsa să intre nici la WC să ia premiul în resturi de nachos. Cu sau fără sos.
Cred că ăștia au făcut și reclama aia cu axila centrală. Și când te gândești că în țara asta s-au făcut BD-urile și reclame cu ăla negru de respira greu…”, a scris oficialul stelist.

Daniel Gheorghe, spunea că nu avem de ce să ne mândrim cu filmele premiate la festivalurile internaționale.

„Sincer să fiu nu cred că avem de ce să ne mândrim că periodic vreun film făcut la noi în țară câștigă vreun urs pe la Berlin. Aceste premii se dau pe criterii pur ideologice și au puține legături cu arta cinematografică autentică. Și la Berlin dar și la Cannes nu contează atât producția, jocul actorilor, mesajul, caracterul universal, peren ori adânc al ideilor filmului, cât contează aspecte care țin de corectitudine politică, ideologie de gen și alte componente ale marxismului cultural postmodern. Postmodernismul relativist condamnă cultura la uniformizare și trivializare forțată!”, a spus istoricul și deputatul Daniel Gheorghe despre „Ursul de Aur”.

Radu Jude a câștigat Ursul de Argint cu filmul „Aferim”, în 2015, descris de mai mulți specialiști ca fiind „politic”. El prezintă societatea românească din secolul XIX, în care românii sunt prezentați ca niște barbari ce se pretind creștini, ce dețin sclavi.

Profesorul universitar Doru Pop, de la Facultatea de Teatru și Televiziune a Universității Babeș Bolyai, a afirmat că filmul Aferim este unul politic.

„Diferenţa dintre un film politic şi unul care, deşi atinge asemenea teme, totuşi nu e politic este cea dintre „Aferim!”, de pildă, şi „Comoara”. Un film cum e „Comoara” refuză mesajul politic. Şi asta îl face, în lectura mea, un film bun. În timp ce „Aferim!” este un film mai puţin bun tocmai pentru că e un film politic, iar eu cred că diferenţa dintre filmele bune şi cele proaste e politicul”, declara la el în cadrul unei dezbateri de la Cluj.

Criticul de film Elena Dulgheru l-a criticat vehement: „Din punct de vedere strict cinematografic, caracteristica filmului lui Radu Jude nu este autenticitatea, ci clișeismul: compozițiile de masă par copiate după pânzele lui Theodor Aman, costumele par furate de la Muzeul Satului, ca în filmele istorice românești din epoca Ceaușescu. Nici urmă de spontaneitate în replici, care nu se nasc din starea actoricească, ci par citite de pe hârtie, de către actori a căror expresivitate nu o vedem, pentru că nu există – și iar ne întoarcem, fatal, la filmele istorice de mucava ale epocii de tristă amintire. Singura diferență este că la Radu Jude e mai multă mizerie – menajeră, lexicală și de moravuri: dar nu mizeria creează cota de realism a unui film istoric. Cine crede asta, mai bine să se lase de cinema!”

În 2018 a realizat „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” un film care prezintă o singură variantă asupra masacrului de la Odessa, din 1941.

 

Victor Grigor –  PENTRU RADU JUDE

Din șirul parcă nesfârșit de iude
Săltat din glod de vântul globalist
Ne-am pricopsit mai nou c-un Radu Jude
Ajuns deodată… mare moralist!

Ce nu observă niciun pai prezent
În globul sur al ochiului străin,
Dar vede-o bârnă cât un continent
Sub pleoapa-închisă a oricărui român…

Nici vreun defect , fie cât de modest,
Pe cristalinul neamului ales,
Ci doar păcate cât un Everest
În ochiul nostru cel scuipat ades

De-ți vine să exclami: _ Ce vremuri crude
Ajuns-a a noastră nație să-îndure
Încât , neavând dușmani destui s-o -înjure,
A apelat la-acest nevrednic Jude!

( De parcă nu i-a fost deajuns c-anume
Să-i poarte după dealuri , gol, sicriu’,
Și-n lumânări să-i sufle muci și spume,
L-a mai produs pe unul zis Mungiu)…

Ca să constate, biata, după ani
plină de groaza_ ce neam de mișei
Fost-a acela ce-a-înrobit țigani
Și, cu cruzime , a ucis evrei!

Dar fără să-înțeleagă_ cum se poate,
Că după ce grozav le-am maltratat
Aceste nații fără de păcate,
Din lumea largă, aici s-au adunat?!…

Și-n loc s-arate bunacuviință
Față de noi, cei care le-am primit_
C-ar fi prea mult să vrem recunoștință
Și pentru că le-am încetățenit!

Conform refrenului tulburător:
“Săriți lume și popor,
C-am rămas în curul gol!”
Atât de drag inimii lor

Prin inși ce stau cu pantalonii-n vine,
Ne-arată ce cumplit au suferit!
Și premiază , fără de rușine,
Orice preputz ce țara și-a hulit…

Încât de-o vorbă-ți amintești îndată,
Ce-a zis-o însuși Iorga cu-a lui gură,
(Văzând purtarea lor nerușinată)-
De unde Doamne-n ei atâta ura?!

……………………………………..

Dar, noi, aceluia ce doar de-ocară
Fără regrete-și face al său popor,
În dar îi dăm _ din dragoste de țară
În loc de-un glob, o…coadă de topor!

Pentru că știm ce rol covărșitor
Avut-a în oricare defrișare
Indiferent de utilizator
Coada fixată-n fierul tăietor:

Să-i țînă de breloc la conștiință
Și de simbol pentru a sa menire:
Fiindcă-l vedem mereu că-și dă silința
Pentru-o mai mare a patriei …cioplire…

Iar dup-o viață de intensă muncă,
În care n-a aflat nici fir de praf
În ochiul rău care-l deoache încă,
Îi dedicăm și-acest scurt epitaf:

Să și-l fixeze , de-o putea, în minte
Ori să și-l scrie chiar și pe cavou
Pentru că-n el există învățăminte
Și pe-înțelesul minții unui bou:

SUB GLOBUL ĂSTA ZACE JUDE, REGIZORUL
CORECTELOR IUBIRI.ARGINȚII L-AU UCIS.
TU, CINEFIL, DE-ȚI PASĂ CINE-I FINANȚATORUL,
UREAZĂ-I”DORMI ÎN PACE” ȘI UITĂ CE-A COMIS!

Pentru că nu ne e indiferent
De-o zice mâine Noul Sarindar
Că dăm dovadă de-un comportament
Caracteristic unui ev barbar…

Fiindcă prin asta dovedi-vor iară
Justețea vorbei noastre strămoșești:
“Pe cine astăzi nu lași ca să moară,
N-o să te lase mâine să trăiești!”

Sau, pentru cel ce n-a-înțeles prea bine
Ce-a vrut străvechea vorba ca să spună,
Să nu rămână astfel de rușine,
Îi mai cântăm o zicătoare-n strună

Ce zice că :” Pe cine scapi din foc,
Pe tine-ar vrea ca să te-arunce-n loc!”
Și încă una ce pe mulți intrigă:
“Mișelul dă, și-n urmă tot el strigă!”

Poate-o pricepe chiar și-un jude-afon
Ademenit de-un cântec de sirene
Că șansa lui nu-s soții Solomon,
Oricât de tare s-ar tăia la vene…

Și c-ar fi , sigur, mult mai palpitant
De i-ar lăsa acuma , frumușel,
Și-ar șterge-o-n modul cel mai elegant
Să facă filme tocma-n Israel!

Să-și bată joc de statul național
Pe care dânșii-l îndrăgesc nespus,
Cu al său imn care-n original
Se cânta “Cucuruz cu frunză-n sus”…

Și, mai ales,de brava lui armată,
În care toți evreii își pun baza,
Ca s-o acuze_ chiar și vinovată!_
De crime-n masă zilnice prin Gaza…

Și-apoi s-aștepte evreiescul Paște
Să-i dea ei Oscar , nu doar globuleț!
Că n-o s-apuce ,bietul, nici să caște
Și-o să și-l bage ăia la coteț!…

Parte să aibă ,el, pe săturate
Chiar de-o-încerca să facă pe niznaiul
De evreiasca ospitalitate
Pentru povestea “Bârnă și cu paiul”…

Că noi ne angajăm , cu mic cu mare,
Și ne-obligăm cu bani și alte cele,
Să-l vizităm mereu la închisoare
Să-i aruncăm cu praștia chiftele!

2 comments

  1. nicio surpriză că își oferă unii altora premii.

    numai ei intre ei pot aprecia rahaturile ce le fac, dar din fericire omului normal nici n-a auzit de filmele lor, nici nu e interesat sa le vada. iar daca le-ar vedea ar fi plictisit

  2. Și pe urmă, din senin, lumea l-a votat pe Hitler…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *