Realizările Guvernării Legionare

Incorect Politic
Ianuarie 2, 2022

Realizările Guvernării Legionare

Via Buciumul:

Pentru că ne aflăm în preajma cumpenei dintre ani, oferim publicului românesc un document de excepție, până acum nepublicat de cel puțin 87 de ani. Este vorba despre înfăptuirile guvernului de la 14 septembrie și până la 31 ianuarie 1941, practic cea mai mare parte a guvernarii național-legionare, căci peste doar 3 săptămâni aceasta avea sa fie curmată în mod violent. Darea de seamă asupra realizărilor regimului national legionar este făcută de generalul Ion Antonescu, care la acel moment era șeful statului și care încă se afla într-o relație se colaborare cu mișcarea legionară. Ea a fost difuzată pe canalele media și apoi inclusă in broșura Cuvânt și faptă. Cuvântările Generalului Ion Antonescu. Realizările Guvernului de la 6 sept la 31 decembrie 1940, editată în anul 1941. Începând din 1945, această broșură a făcut parte din publicațiile interzise prin decret al guvernului comunist, deținerea sa constituind infracțiune și pedepsindu-se cu ani grei de închisoare.

După aproape 9 decenii în care istoriografia a consemnat, despre guvernarea national-legionară, exclusiv derapajele și abuzurile comise izolat și neprogramatic de capete înfierbântate, unele consemnări fiind însă de multe ori exagerate și chiar inventate, publicul românesc are acces și la o altă perspectivă asupra acelor 3 luni și jumătate de guvernare. de astă dată avem de-a face cu o sintetică dar precisă ilustrare a performanțelor de guvernare, mai ales pe plan economic și social. In ciuda preluării unei situații naționale dezastruoase pe toate planurile, guvernul de dupa 14 septembrie 1940, condus de Ion Antonescu și Horia Sima, a înregistrat nu doar gestionarea în condiții satisfăcătoare a crizei sociale, cauzate de sutele de mii de refugiați din cele 3 teritorii pierdute în acel an, ci și un impresionant excedent bugetar, în condițiile în care, în septembrie, bugetul fusese preluat cu un mare deficit. Se remarcă măsurile de austeritate și de eficientizare a instituțiilor statului, care până atunci se lăfăiseră într-o risipă bugetară similară cu aceea de astăzi.

Lăsând la o parte abordările pătimașe sau tabuurile corectitudinii politice, o analiză obiectivă a acestei dări de seamă oferă imaginea exercitării cu eficiență a actului de guvernare a țării, ceea ce a făcut posibilă stabilizarea economiei naționale și crearea premiselor relansării sale, concomitent cu o serie de măsuri de protecție socială fără precedent în istoria de până atunci a României.

Înfăptuirile guvernului de la 6 septemvrie la 31 decemvrie 1940

Primind răspunderea guvernării, la 5 septemvrie 1940, am găsit:

• Dinastia zdruncinată;
• Primejdia anarhiei și a ocupației străine;
• Izolarea totală a Țării în urma unei politici nesigure și nesincere;
• Granițele prăbușite și convențiile de cedarea teritoriilor încheiate, fără măsuri studiate pentru evacuarea populației românești;
• sute de mii de Români izgoniți de la vetrele și din avutul lor;
• O treime din teritoriul Statului pierdut cu toate bogățiile, organizarea și veniturile lui;
• Instituțiile și funcționarii din aceste teritorii transformați în sarcină fără întrebuințare;
• Țărănimea și muncitorii concentrați prea multă vreme;
• Arăturile și semănăturile de toamnă neîncepute;
• Administrația Statului dezorganizată și risipitoare;
• Un an agricol sărac, orașe și regiuni întregi de munte neaprovizionate cu alimente lemne etc;
• O stare economică zdruncinată de inflație monetară periculoasă; căile de comunicație încărcate și dezorganizate;
• Armata, funcționarii și pensionarii împovărați de datorii și având salarii și pensii neîndestulătoare;
  Regimul Național-Legionar, în trei luni de guvernare, a izbutit să realizeze următoarele înfăptuiri principale:
  1) Consolidarea Dinastiei și repunerea ei pe un înalt plan moral, prin urcarea pe Tron a Majestății Sale Mihai I și restabilirea drepturilor Majestății Sale Regina Elena.
  2) Organizarea statului pe baze noi prin deplinele puteri acordate Generalului Antonescu în conducerea Statului și crearea Regimului Național-Legionar;
  3) Consolidarea situației internaționale și asigurarea liniștii și independenței naționale prin aderarea României la Pactul Tripartit (Germania, Italia și Japonia)
  4) Încheierea unui important acord economic cu Germania, asigurând:
  a) Acordarea de credite considerabile, cu o dobândă minimă, pentru refacerea agricolă și industrială;
  b) Furnizarea imediată și în mari cantități de pluguri, tractoare și unelte agricole pentru sătenii și agricultorii români;
  c) Refacerea căilor de comunicație și sporirea conductelor de petrol;
  d) Investirea de capitaluri private în economia românească, cu acordul Guvernului român. România a contractat altădată în străinătate împrumuturi cu dobândă de 8-10%, deși afectase venituri speciale pentru garantarea acoperirii, ni s-a impus controlul străin pentru a supraveghea finanațele noastre. Creditele deschise de guvernul german sunt pe 10 ani, cu dobândă minimă, fără nici o măsură de atingere a suveranitâții noastre, fără a afecta fondul bogăției naționale.
  5) Ocrotirea internațională a populației românești din teritoriile cedate Ungariei prin comisiuni mixte germano-italiene.
  6) Evacuarea teritoriilor cedate și crearea comisiunilor mixte, pentru reglementarea drepturilor.
  7) Sprijinirea populației evacuate prin ajutoare acordate refuguaților și așezarea lor pe proprietâțile nou expropriate.
  Au fost ajutați 234 714 refugiați:
• Învățători, preoți, funcționari … 34 434
• Avocați … 589
• Muncitori … 6 200
• Studenți … 2 200
• Elevi … 11 771
• Țărani, agricultori … 165 307
  Din aceștia, au fost plasați până la 15 Noemvrie
• Învățători, preoți, funcționari …32 231
• Avocați … 457
• Muncitori … 6 200
• Studenți … 1 500
• Elevi … 11 771
• Țărani, agricultori … 100 000.
  Avocaților li s-au dat ajutoare individuale de instalație, de 20-40 000 lei.
  Medicii, farmaciștii și profesorii din învățământul munictoresc au fost plasați prin Ministerul Muncii și Sănătații.
  Bunurile destinate improprietării refugiaților sunt:
• 163.181 hectare terenuri arabile;
• 14 fabrici agricole de spirt;
• 19 mori comerciale;
• 178 mori țărănești.
  In afară de ajutoarele date de ministere și instituții (câte 2-10.000.000 lei) s-au dat de Comisariatele pentru refugiați, prin Subsecretariarul de Stat al refugiaților 89.786.285 lei. S-au pus la dispoziție Ajutorului Legionar 50.000.000 lei.
  S-a alocat un fond de 50.000.000 lei pentru funcționarii refugiați al Ministrului de Interne.
  S-au distribuit gratuit 24.000 haine.
  Crucea Roșie din București a dăruit haine în valoare de 12.500.000 lei; Cercul Basarabenilor lei 2.500.000.
  S-au instituit cantine în București și pe lângă toate prefecturile din toată țara.
  Ajutorul Legionar a asigurat hrana gratuită la aceste cantine.

1. S-au expropriat proprietățile rurale ale evreilor (56.440 hectare), morile și industriile de morărit, forestiere, etc.
2. Politica de sprorire a creditelor și acordarea lor numai Românilor;
   Reorganizarea și mărirea capitalului social al creditul industrial și agricol (B. I. N. A. G.); Creiarea Creditului comercial pentru incurajarea comerțului românesc;
   Reducerea impozitului viticol.
3. Simplificarea impozitelor și reducerea contribuțiilor pentru funcționari, prin renunțarea la plata ratelor pentru Împrumutul de Înzestrare (440 milioane lei)
4. Mărirea și revizuirea salariilor funcționarilor publici cu începere de la 1 Ianuarie 1941, fixându-se minimum de salariu la 5.000 lei și acordându-se sporuri salariilor până la 7.000 lei.
5. Sporirea îndemnității de chirii de la 6% – 16%, pe categorii și localități.
   Majorările și sporirile acordate funcționarilor publici însumează circa 3 miliarde lei.
6. Revizuirea generală și majorarea pensiilor cu incepere de la 1 Ianuarie 1941, prin acordarea unei sume de 885.000.000 lei, pentru acest scop.
7. Sporirea încasărilor Statului, cu toate că teritoriul a fost redus cu o treime: încasările pe Septemvrie, Octombrie, Noiembrie crt. au fost de lei 9.173 milioane.
   Încasările pe luna Septembrie 1940 au fost de lei 3.502.400.000 față de lei 2.766.500.000, in Octombrie 1939, și de lei 167.000.000, peste media încasărilor realizate În primele 5 luni de executarea bugetului.
8. Economiile realizate de la Septembrie 1940 – Decembrie 1940;
   a) Prin desfășurarea diferitelor comisiuni, consilii, etc. din bugetele Ministerelor si Instituțiilor Autonome … 21.078.109 lei
   b) Economii la Președenția Consiliului de Miniștri (din fondul de 44.000.000) … 38.400.000
   c) Economii la Subsecretariarul Presei și Propagandei … 3.000.000
   d) Economii în bugetul general al Statului (Ministrul Finanțelor):
9. Bugetul ordinar … 515.680.782 lei
10. Fondurile cu afectatie specială … 1.047.223.318
11. Concentrări (Septemvrie-Noemvrie 1940) … 954.600.000
12. Înzestrarea armatei (Septemvrie-Noemvrie 1940) 3.230.400.000
13. Palatul Regal (lista civilă, subvenție, impozit) … 26.800.000
    Total: 5.777.704.100 lei
    Economii Utilizate
    A – Plati cu credite deschise 657.436.909 lei
    B – Plăți dela Portofoliu 583000.000
    Total: 1.240.436.809
    Disponibil 4.534.267.291
    Economii la Ministerul de Interne 41.000.000
    Economii la Ministerul Justiției( inclusiv timbru judiciar). 25.315.040
    Economii la Ministerul Economiei Naționale Naționale 41.434.435
    Economii la Ministerul Agriculturii 36.000.000
    Economii realizate la Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale 20.975.705
    Economii la Ministerul Lucrărilor Publice (buget) 8.777.740
    (Din contracte) 65.000.000
    Economii la Ministerul de Externe (desființarea delegației, subvenției, diurne, etc.) 58.637.240
    Asigurarea araturilor si semnatarilor de toamnă prin însămânțarea a 2.389.555 hectare față de 1.600.000 hectare de anul trecut (spor de 39%).
    Grâu de toamnă … 2.250.164 hectare.
    Secară de toamnă … 73.436
    Orz de toamnă … 51.864
    Rapiță de toamnă … 14.121
    Pregatirea ogoarelor pentru insamânțarile de primăvară în întindere de 1.300.000 ha.
    Întocmirea planului agricol pe 1940-1941 și re-partizarea culturilor pe județe.
14. Măsuri pentru înzestrarea imediată a agriculturii cu 2.000 de tractoare si crearea de școli pentru conducătorii lor.
    Procurarea imediată a 30.000 de pluguri prin industria germană.
15. Procurarea și distribuirea la agricultori a 4.095 vagoane sămânță de grâu dintr-un fond special in valoare de 450.000.000 lei.
    Alocarea unui fond de 18.000.000 lei pentru completarea nevoilor zootehnice și combaterea epozootiilor.
16. Ridicarea prețului grâului la 85.000 lei vagonul.
    Mărirea producției piscicole, ajutorarea pescarilor și organizarea exploatărilor forestiere și a aprovizionării cu lemne a orașelor (212.000 vagoane numai în Capitală).
17. Organizarea muncii naționale, desființarea breslelor și înlocuirea personalului evreesc din întreprinderi.
18. Stabilirea salariilor minimale și sporirea în unele regiuni de la 30-70% a salariilor muncitorilor si organizarea oficiilor de plasare prin Mișcarea Legionară.
19. Ajutorarea sanitară a populației din regiunile ilustrate si pregătirea reorganizării sanitare a Statului.
20. Înființarea de cantine gratuite și cu preț redus în toată țara (500.000 mese gratuite, distribuite în 2 luni prin Mișcarea Legionară).
21. Pregătirea reorganizării învățămantului primar și secundar, pe o bază practică.
22. Revizuirea cultelor și a învățământului, re-organizarea Universităților de la Cluj și Cernăuți și plasarea a 9.072 învățători, 1.273 profesori secundari și universitari și 1.200 preoți refugiați.
23. Ajutorarea Comitetelor școlare, a căminelor și cantinelor studențești, acordarea unui fond de 25.000.000 lei pentru dotarea Teatrelor si Operelor Naționale și un alt fond de 100.000.000 pentru construirea și organizarea de noi cămine studențești.
24. Reorganizarea Presei, propagandei românești și a societății de Radiodifuziune, românizarea instituțiilor și Caselor de filme, spectacole, turism, etc.
25. Pregătirea materialului documentar și de propagandă, creiarea de secțiuni germană și balcanică, pentru apărarea drepturilor românești.
26. Perfectarea contractului și pregătirea lucrărilor pentru completarea rețelei de drumuri.
27. Refacerea regiunilor sinistrate și a localurilor Instituțiilor publice distruse de cutremur pentru care s-a alocat 100.000.000 lei.
28. Măsuri pentru repararea materialului de cale ferată, mărimea capacității de transport a căilor ferate și stabilirea unui vast program de lucru pentru anul viitor.
    Sporirea traficului de călători și de mărfuri (29.583 de trenuri cu 1.672.175.000 tone brute în Octomvrie și Noemvrie.)
    Refacerea liniilor şi consturcţia noui şi sporirea aprovizionarilor.
29. Sporirea salarilor lucratorilor si functionarilor de la C.F.R, acordandu-li-se un plus de salarii de 750 milioane anual.
    (Ajutoare de familie, oficii de aprovizionare, etc.)
    Reducerea bugetului C.F.R cu 1.800.000.000 lei.
30. Consiliul de patronaj al Operelor Sociale de pe langa Preşedinţia Consiliul de Miniștri a distribuit cu prilejiul sărbătorilor – din colectarea donațiuni particulare – fără nici o contribuție a Statului 17,408 de pachete cu haine și obiecte de îmbrăcăminte și 1.350 pachete alimentare, in valoare de circa 25.000.000 lei.
31. S’a reorganizat Armata pe baza invăţămintelor trase din ultimele războaie şi în raport cu posibilitățile Țării.
32. S’a completat și continuă să se completeze înzestrarea Armatei cu mijloace moderne de luptă și comandate în Germania și Italia.
33. S’a aprovizionat Armata cu tot necesarul până la noua recoltă în care scop s’a acordat un fond de rulment de 21 miliarde lei.
34. S’a împărțit fondul de întreținere și de echipament al Oștirii.
35. S’au executat următoarele construcții:

• depozite pentru muniții și carburanți
• adăposturi antiaeriene
• hangar, etc.

1. La centrele de instrucție. Armata se istruiește continuu, potrivit noilor procedee de luptă, folosind în acest scop experiența de război a trupelor germane.
2. S-a îmbunătățit starea materială a ofițerilor și subofițerilor, prin:

• asanarea datoriilor la Casa Oștirii;
• acordarea de ajutoare refugiaților din teritoriile cedate;
• acordarea de împrumuturi avantajoase sinistraților, și
• înființarea centrelor de aprovizionare în toate Garnizoanele, prin distribuirea de alimente cu prețuri reduse.
  S-a mărit alocația de hrană a soldatului de la 18-25 lei zilnic și s-a îmbunătățit întreținerea ostașilor bolnavi din spitale și infirmerii, ceea ce reprezintă o sporire bugetară la hrana soldatului de lei 1.000.000.000.

1. S-a realizat o economie bugetară de 2½ miliarde, prin desconcentrarea masivă a trupelor, redându-se în același timp economiei naționale sute de mii de brațe de muncă.
2. S-a dat un mare ajutor agriculturii, prin concediile de muncă acordate ofițerilor și trupei concentrate, prin punerea ostașilor, vehiculelor și animalelor Armatei la dispoziția agricultorilor, cu drept de întâietate pentru văduve, orfani, invalizi, și oameni săraci.
   De asemenea Armata a contribuit, cu mijloacele ei, într-o foarte largă măsură, la aprovizionarea centrelor populate, prin executarea unor masive transporturi de subsistență.
   În sfârșit, Armata a venit în ajutorul sinistraților, imediat după cutremur, prin operațiile de salvare, și mai târziu prin meseriași puși la dispoziția instituțiilor de Stat pentru repararea clădirilor.
3. Au fost sancționați principalii vinovați de starea Armatei și de pierderile suferite de Țară.
4. S-a reorganizat producția de armament românesc, revizuindu-se în același timp toate contractele oneroase.
5. Reducerea numărului Ministerelor, reforma administrativă, prin desființarea Rezidențelor Regale costisitoare și nefolositoare și reorganizarea Prefecturilor.
6. Instituirea Comisiunilor de Anchetă de pe lângă Ministerul de Justiție pentru controlul averii foștilor demnitari ai Statului pe ultimii 10 ani, pentru controlul fondurilor înzestrării Armatei, ordinei publice, pentru controlul Devizelor întrebuințate de Banca Națională a României, pentru comenzile de la C. F. R., pentru controlul acordării concesiunilor si prospecțiunilor miniere, pentru ancheta portofoliului luat de Stat de la B. N. R., pentru revizuirea proceselor politice, etc.
   Lucrările Comisiunilor de Anchetă au fost publicate; de asemenea deciziile de blocarea averii unora dintre vinovați și trimiterea lor in judecată.
7. Epurația si reforma magistraturii și a organizării avocaturii. Trecerea tuturor instanțelor sub controlul Ministerului de Justiție, unificarea și descongestionarea Justiției.
8. Centralizarea și coordonarea întregii activități legislative a Guvernului prin Ministerul de Justiție.
9. Reforma Societăților Anonime Românești pentru însănătoșirea lor, reducerea numărului Consiliilor de Administrație parazitare și controlul acționarilor.
   Acestea sunt principalele infăptuiri ale Guvernului.
   Am infățișat numai realizările de interes general și care constitue împliniri efective.
   Fiecare Minister va publica Dări de Seamă despre întreaga activitate, cu toate reformele și lucrările în curs.
   Este vrednic de arătat să sporirile, investițiunile și alocațiile de circa 7 miliarde acordate in acest timp de către Guvern pentru Armată, Agricultură, Industrie, Comerț, etc. s-au făcut fără nici o sarcină nouă.
   Economiile realizate printr-o bună gospodărie bugetară (5.774.000.000 lei) și plusul de încasări obținute cu toate că teritoriul a fost redus cu o treime, au îngăduit Guvernului să facă aceste investiții ca și opera de ajutorare a refugiaților și sinistraților, fără alte sarcini fiscale.
   Regimul Național Legionar supune Țării prin mine, aceste împliniri principale, săvârșite intr-o guvernare atât de scurtă și de grea.
   Români,
   Judecați cu nepărtinire infăptuirile noastre, fiindcă o Țară nu se conduce cu șoapte lașe, cu intrigi nedemne, cu critici sterpe și cu făgăduieli deșarte.
   Ci, cu fapta.
   Fapta noastră o aveți.

General Ion Antonescu

București, 31 Decembrie 1940.
Nr. 164

Sursa: Arhiva Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, Muzeul Rezistenței, Secția Publicații interzise.