Incorect Politic O Publicație Dizidentă
Dan Bogdan
Incorect Politic
Octombrie 8, 2026
Pe urmele Mișcării Legionare în Bucovina
Partea 1
Tabăra legionară de pe muntele Rarău
În vara anul 1937, pe terenul donat de prințul Nicolae legionarilor, a fost construită din brațe legionare o cabană de odihnă și recreere. Pentru execuția cabanei și coordonarea legionarilor sunt însărcinați legionarii din Bucovina conduși de comandantul legionar Sebastian Erhan din Capu Satului, fiind un meșter renumit în zonă.
Muntele Rarău, reprezenta pentru Căpitan muntele său preferat, fiind și locul în care s-a retras în pustiu. Căpitanul a trăit timp de o lună aproximativ într-un adăpost de muncitori forestieri, fie la schitul din zonă. După 1990, în apropiere de locul în care a trăit Căpitanul pe Rarău, a fost construită o troiță și a fost amenajat un izvor, loc recunoscut ca “Izvorul Căpitanului”. Tot în perioada în care era retras la Rarău, l-a cunoscut pe viitorul comandant legionar Sebastian Erhan, ce era cu boii la munte și cu care se împrietenește.
La sugestia unui domn din Rădăuți, fost membru in gruparea condusă de nepotul Căpitanului, Nicador Florea Codreanu, mă pune în contact cu nepotul comandantului legionar Sebastian Erhan, amintit mai sus. Scopul era să identific locul exact al taberei, iar domnul Aristotel Erhan era singurul om care știa foarte bine muntele Rarău, fiind și fost salvamontist. Ne-am întâlnit și am pornit spre schitul Rarău, deoarece în apropierea acestuia s-a desfășurat tabără, o zonă întinsă de pajiște montană. Urcăm de la drum aproximativ 2 minute și tot ceea ce a rămas din locul fostei cabane este platoul nivelat de legionari, și fundația din piatră de munte. Platoul este un generos, cabana având aprox 25 m lungime și 12 lățime, în partea frontală platoul se termina probabil cu niște mese și bănci exterioare. Când comuniștii au venit la putere, au distrus cabana, iar o parte din lemn a fost folosit la amenajarea cabanei Rarău. În ziua de azi, a fost amenajată o stână, momentan nefiind folosită. În partea superioară cabanei, se poate observa o speță de șanțuri ce aveau menirea de a prelua aluviunile ce veneau de sus, și trecând de-a stânga și dreapta ei. Uitându-te frontal, în dreapta cabanei terenul coboară ușor, fiind o zonă puțin mai plată, în acel loc legionarii si-au instalat corturile în timp ce cabana era în lucru.
Priveliștea din fața cabanei era una foarte frumoasă, la vale șerpuia râul Bistrița, unde legionarii mai coborau pentru baie, iar mai la dreapta dacă privești, este vârful Pietrosul Bistriței. Pe acest vârf, legionarii ridică o cruce masivă de piatră în memoria legionarului Sterie Ciumetti, asasinat în 1933. Crucea era vizibila chiar și din fața cabanei, fiind o distanță considerabilă, sub cruce a fost îngropat un pergament, semnat de legionari.
La schitul din apropiere, a fost făcută o celebră fotografie cu Corneliu Codreanu împreună cu alți țărani bucovineni, chiar pe coltul de la intrare. Fotografia a fost făcută de Vasile Blănaru-Flamură, vechi legionar și autor a mai multor cărti legionare. Tabăra de la Rarău a fost una dintre cele mai mari tabere legionare, tabără în care s-au creat o mulțime de caractere legionare, elita de mâine a României Legionare.
Foto 1, 2, 3 cabana construită de legionari în stadiul final.
Foto 4, 5 Corneliu Codreanu împreună cu familia de țărani la schitul de lângă amplasamentul taberei.
Fotografie păstrată în familia Erhan. Fotografia a apărut în lucrarea „Apocalipsa ucigașă” a lui Vasile Blanaru-Flamura, Editura SEPCO, București, 2002, p. 181.
Sub fotografie scrie: „1934, vara, pe Valea Seacă, în drum spre muntele Rarău din Câmpulungul Bucovinei. Corneliu Codreanu, în mijlocul familiei unui veteran legionar, Gavril Uriciuc. Fotografia a fost făcută de V. Blanaru-Flamura, care, în acea zi, l-a însoțit pe Căpitan, mergând la tabăra de muncă legionară instalată în acel loc.”
Foto 6, 7, 8 Amplasamentul taberei, se observa fundația de piatra de munte, și platoul pe care se afla tabăra. Pe platou se afla acum o stână nefolosită:
