UCRAINA TREBUIE DESFIINȚATĂ (2)

Incorect Politic
Noiembrie 24, 2025

UCRAINA TREBUIE DESFIINȚATĂ (2)

Colonel (rtg.) Vasile I. Zărnescu

UCRAINA TREBUIE DESFIINȚATĂ (1)

Via AURMANIA:

 

 

Au trecut peste trei ani și jumătate de la începerea, în 24 martie 2022, a operațiunii speciale întreprinse în mod îndreptățit de către Federația Rusă contra Ucrainei. Prima cauză a escaladării războiului a fost coalizarea Occidentului în sprijinirea Ucrainei, deși, conform tratatelor internaționale stabilite de Marile Puteri după Al Doilea Război Mondial, U.R.S.S. era răspunzătoare de rezolvarea problemelor interne și, implicit, apoi, ca succesoare principală a acesteia, Federația Rusă după declararea, în septembrie 1991, a așa-zisei „independențe“ a Ucrainei. S-a scris și în presa obiectivă despre această situație.

Ukraina fusese calificată ca „independentă“ încă din 1920, după încheierea Războiului Civil, ca să se poată forma U.R.S.S. Căci Lenin așa stabilise: U.R.S.S. se înființase prin uniunea celor trei state „independente“, Federația Rusă, Bielorusia și Ucraina. Dar, pînă atunci, cele trei țări considerate atunci trei entități politice – state – devenite sui generis „independente“ nu existaseră decît ca gubernii în cadrul Imperiului Țarist! Cît despre U kraina, ea nu fusese nici atît; ea fusese doar zona de la margine, de unde i se trage și numele: cum se știe, U Kraina înseamnă în limba rusă „la margine“, adică la marginea Imperiului Rus, unde se refugiau locuitorii din țările vecine, spre a scăpa de puterea autorităților, din varii motive. Era o zonă a nimănui, pe care Țarismul a cucerit-o treptat, extinzîndu-se spre Vest, pe măsura întăririi sale politico-militare și economice. Pînă la venirea lui Bogdan Hmelnițki – un șleahtic polon, refugiat și el din Regatul Polon –, toți hatmanii din U Kraina fuseseră moldoveni – denumiți, în acea vreme, cazaci, după cum se lamentase Ian Sobiețki, fiindcă fusese bătut măr de către aceștia –, căci Moldova lui Ștefan cel Mare se întindea dincolo de rîul Bug, pînă spre Nipru și, de aceea, erau locuitorii cei mai numeroși ai zonei! Trebuie reținut că, în timpul răscoalei conduse de Hmelnițki contra Regatului Polon, cei mai masacrați fuseseră jidovii din zonă: oștenii lui Hmelnițki îi căutau pe jidovi și în casele ucrainenilor bănuiți că i-ar putea ascunde și îi ucideau pe loc[1]!

De asemenea, trebuie reținut că aplicarea politicii de colectivizare forțată și, în cadrul ei, de rechiziționare irațională a grînelor promovată de conducerea sovietică în vremea Războiului civil a fost sprijinită de autoritățile de forță, practic de N.K.D.V., care, începînd cu C.E.K.A., din care provenea, se compunea, în cvasitotalitate, din jidovi, recrutați încă de Felix Dzerjinski, un jidov polon – după cum recunoaște chiar marele nemernic Elie Wiesel, în cartea sa Toate rîurile curg în mare… Rezultatul acestei politici represive a fost, fără îndoială, ceea ce se numește Holodomorul[2]. Nu e hazardat să presupunem că Holodomorul a fost acțiunea de retorsiune a politrucilor jidovi pentru puternica acțiune represivă anti-jidovească a lui Bogdan Hmelnițki, rămasă în istorie ca punct de reper în lamentările jidovilor, cum consemnează și acest Max I. Dimont!

A doua cauză a escaladării operațiunii speciale a Rusiei a fost faptul – escamotat de propaganda actuală – că, tot timpul, Republica Socialistă Sovietică Ucraina a fost condusă de politruci jidovi – ca, de altfel, toată Uniunea Sovietică, după cum dezvăluise „defectorul“ iudeu, trecut la protestantism, Benjamin Harrison Freedman[3]. Bielorusia și Ucraina au fost tot timpul menținute ca „state“ independente în trioul devenit U.R.S.S., deoarece Lenin voia – și, apoi, succesorul său, Stalin – să aibă două voturi în plus în Liga Națiunilor, care tocmai se formase după încheierea Primului Război Mondial. După prăbușirea U.R.S.S., Ucraina actuală – care constituie rezultatul criminal al Pactului Ribbentrop-Molotov – și-a declarat eclatant o nouă independență, fiindcă lumea uitase că fusese declarată „independentă“ încă din 1920. Firește, acea „independență“ fusese fictivă, era doar o formalitate diplomatică, întrucît Ucraina nu fusese niciodată un stat, ci, cum am zis, doar o „zonă de margine“ în cadrul Imperiului Țarist și, apoi, în continuare, în U.R.S.S., condusă de politruci jidovi – și, în genere, toată administrația era jidovească, cum demonstrase jidovul cinstit Benjamin H. Freedman.

În vremea mandatului lui Boris Elțîn, s-a aplicat privatizarea prin nou apăruta „terapie de șoc“. Joseph Stiglitz, în faimoasa lui carte GLOBALIZAREA, a menționat expres Rusia lui Elțîn ca exemplu de jaf extraordinar prin „privatizare“ – așa cum avea să se repete situația și în România. Jidovii sovietici, deja cei mai bogați cetățeni ai U.R.S.S., au devenit și mai bogați prin privatizare – prin jaf –, așa că jidovii privatizați și super-bogați, ca pușcăriașa Iulia Timoșenko, „prințesa gazelor“ („rusoaică“ doar după nume și hoață după fapte, căci fura gaze din conducta de gaze care traversa Ucraina și alimenta Vestul Europei – motiv pentru care a și fost „priponită“ cîțiva ani!), jidovii privatizați, ziceam, s-au „independentizat“ și mai mult prin „terapia de șoc“, care era de sorginte „americană“, adică împrumutată de la coetnicii lor, jidovii din S.U.A. Aceștia, în 2014, prin cunoscutele ong-uri ale lui George Soros, i-au ajutat pe „ucraineni“ să facă „revoluția“ lor „portocalie“ din euroMaidan!

Actuala președintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, provine dintr-o organizație soroșistă, este, deci, „pupila“ lui George Soros[4]. Știți anecdota cu „pupila“? Nu?! Am să v-o spun. Într-un tren care mergea spre Dorohoi, într-un compartiment erau trei persoane: un bătrîn, un domn bine, între două vîrste, iar în poala lui se zbînțuia o adolescentă! Trecea, chicotind, de pe o pulpă pe alta a bărbatului-bine. Moșul era intrigat de spectacolul fetișcanei și de diferența cam mare de vîrstă dintre ei, iar cînd i-a prins privirea domnului-bine, l-a întrebat: „Nu vî supărațî, da’ dînsa șini ié?!“ Domnu’ i-a răspuns scurt și cam în silă: „Pupila mea!“ Spectacolul zbînțuielii a continuat, iar bătrînul, la fel de intrigat și de curios, s-a adresat domnului-bine: „Nu vî supărațî, da’ dînsa șini ié?!“ Individul i-a răspuns, la fel, agasat: „Pupila mea!“ Moșul nu se lasă și, pîndind momentul, îl mai întreabă încă o dată:  „Nu vî supărațî, da’ dînsa șini ié?!“ La care bărbatul-bine s-a răstit la el: „Moșule, începi să mă enervezi! Nu ți-am mai zis că este pupila mea? Ce mai vrei? Ești surd?“ Atunci, moșul, conciliant, i-a replicat: „Bini, bini, acuma diși ti inervezi! Io văd că-i pipula dumitale, da’ dînsa șini ié?!“

Bine, asta-i o figură de stil, pentru că moș Soros e scos din cauză pe acest aspect: Soros nu-și dezminte neamul, căci mai e foaarte bun doar pentru a face lucruri extrem de rele! În ciuda pozei sale de filantrop, de mecena, de mare și abil speculant financiar, „pricepere“ în urma căreia s-a  îmbogățit, el nu este decît o marionetă în mîna păpușarilor și un „matador“ care curăță arena de rezultatul speculațiilor sale financiare. După lovitura dată Băncii Angliei, în septembrie 1992, presa mercenară din România a exultat și a relevat că Soros ar fi cîștigat 3-4 miliarde de lire sterline! Dar, la puțină vreme, în pagina denumită „Săptămîna pe scurt“, a revistei sale România Mare, Vadim Tudor semnala, în cîteva rînduri, că „un colonel cu misiuni speciale din Serviciile Secrete“ i-ar fi spus că, din suma respectivă, lui Soros i-ar fi revenit doar vreo 300.000 de lire sterline, căci grosul sumei ar fi fost împărțit între marii mahări ai lumii. Informația devenea și mai plauzibilă, ulterior, pentru cei care au citit cartea lui Roberto Quaglia[5], în care acesta, europarlamentar italian în mai multe mandate – deci om serios – releva că, de fapt, Soros „cîștigase“ vreo zece miliarde de lire englezești! Între timp, eu am publicat diverse articole în care dezvăluiam că așa-zisa lui „Fundație pentru o Societate Deschisă“ nu era decît o mare și disimulată organizație de spionaj[6], un vast aspirator de informații secrete transmise ocultei jidovești, care regiza „speculațiile financiare“.

De fapt, sintagma „speculații financiare“ este o denumire eufemistică a ceea ce se poate defini ca „escrocherie financiară comisă de gulerele albe“ – adică o hoție cu ștaif! Așa a atacat și Banca Franței, și coroana suedeză, așa a produs și criza financiară din Asia de Sud-Est etc. Cine urmărește harta Globului și asamblează diversele evenimente de acest gen ajunge indubitabil la concluzia că un individ nu poate organiza și realiza astfel de lovituri financiare de unul singur, ci are în spate o structură statală solidă de spionaj pentru a comite aceste asasinate financiare.

Trebuie să subliniez că propaganda soroșistă este atît de subtilă și de perseverentă, încît despre această creatură, Maia Sandu, s-a aflat destul de tîrziu că este pupila lui Soros. Dl prof. univ. Ion Coja, ex-senator al P.D.A.R. în vremea „patrulaterului roșu“, român get-beget, naționalist autentic și cunoscător al realității, a fost păcălit de propaganda insidioasă făcută în jurul Maiei Sandu, pe cînd se afla în primii ani ai mandatului său, și a sugerat că, pentru accelerarea unirii cu România Răsăriteană – adică Basarabia, actuala Republica Moldova –, ar fi bună ca președintă a României[7]! În primul episod[8] am relevat că mașinațiile soroșiste din Maidan l-au aburcat președinte pe Petro Poroșenko – poreclit „regele ciocolatei“ – și pe premierul Arseniy Yatsenyuk, ambii vorbitori de limba română, fiindcă erau din Basarabia, adică erau „românași“ de-ai noștri, altfel membri de vază ai „poporului ales“! În acest urît război al istoriei contemporane europene, s-a făcut și o mare risipă de vorbe în vederea sprijinirii poziției statului criminal Ucraina – statul cel mai agresiv dintre vecinii României! Evident, această „risipă“ nu era, în realitate, decît fața războiului informațional și imagologic, față menită să dezinformeze „convingător“ poporul asupra căruia este revărsată – adică românii din ambele state românești. Și, ați văzut, Maia Sandu a cîștigat al doilea mandat, căci basarabenii au fost prostiți de propaganda soroșistă, „proeuropeană“!

În țara noastră, toate televiziunile mercenare, plătite de statul român, dar aparținînd jidovilor, au făcut un cor comun în susținerea Ukrainei. Cel mai agresiv a fost și este, firește, cum am relevat în episodul întîi, postul antena3-sienen, iar pe sticla acestuia, dar și a altor televiziuni, pe primul loc de vorbete este gușatul Bogdan Chirieac-Impostoru’, care se bălăcește în aceeași cloacă cu alt fariseu, jidovul „expert“ Niels Schnecker. Acesta, deși a fost demascat de peste 13 ani că este un execrabil impostor de ziarista Iulia Marin[9] și, apoi, de alții[10], încă apare cu tupeu pe ecrane, unde își execrează părerile sale de „espert“ – cum îl ironizează un ziarist redutabil, Horațiu  Rădulescu!

Poziția lui Bogdan Chirieac de „guru“ ca analist politic a fost construită, abil, de Departamentul „D“ – „Dezinformare“ –  al Serviciilor Secrete, și a fost lansat în presă după lovitura de stat din decembrie 1989, fiind plasat direct redactor-șef adjunct al lui Dumitru Tinu, la publicația adevărul, fostă Scânteia. Individul a absolvit – tîrîș-grăpiș – o facultate de chimie a Institutului Politehnic București, dar,  în același timp cît fusese student, era și ghid turistic la Oficiul Național de Turism (O.N.T.) Carpați: deci, era mai mult pe teren decît la facultate și, în plus, avea pașaport să iasă permanent din țară ca să ghideze turiștii străini.

Adică avea recomandarea Securității să presteze cele două activități, remunerate separat: munca de ghid turistic și munca de informator, ambele cu o mare încărcătură „patriotică“. După „Revoluție“ a fost lansat în presă atît ca vorbete, căci de scris nu a scris nimic, cît și ca „om de afaceri“ discret: a intermediat, printre multe altele, o bănoasă – pentru el și complicii lui! – tranzacție între filiala izraeliană a firmei americane Motorola și M.Ap.N., tac’su fiind general în Armată, în urma căreia Bogdan Chirieac-„Priceputu’“ s-a îmbogățit cu cîteva milioane de euro. Averea actuală a „deontologului“ glazurat cu o pretinsă, dar absolut falsă, obiectivitate și onestitate, este bine mascată. „Conform unor surse, averea lui Chirieac în bani lichizi, conturi, pasive și active, în țară și în străinătate, este aproximată la 75 de milioane de euro“.

După ce mișmașul său de misit cu aparatele electronice pentru Armată  a izbucnit în presă, „onestul“ guru-presar a fost silit să demisioneze din funcția de redactor-șef-adjunct al ziarului adevărul și să-și facă un portal electronic[11], o revistă în care își debitează ideile sale formate din locuri comune, îmbălsămate cu morgă ca „analize politice“, expuse la televizor!

Întrucît România este membră a N.A.T.O. și a U.E, toate mass media mercenare au susținut cu osîrdie poziția vest-europeană și, la comanda conducătorilor trădători ai țării, au transformat România – sărăcind-o și mai mult – în adversar al Federației Ruse. Dar, cum se știe, evident, nu doar prin lăturile aruncate de aproape toate mass media contra Rusiei, ci și prin armamentul occidental care tranzitează țara noastră spre Ucraina, prin facilitățile comerciale și de acordare de azil multor persoane „refugiate de război“, în cadrul cărora predomină curvele de lux, care au penetrat frontiera cu tot cu mașinile lor fițoase.

Cu toată amploarea logoreei propagandistice în favoarea Ucrainei, totuși, nu s-a relevat niciodată premisa disputei pentru Ucraina: de ce vrea, pe de o parte, președintele Federației Ruse, Vladimir Vladimirovici Putin, să o mențină în sfera de influență a Rusiei – cum fusese în toată istoria lor comună seculară – și, pe de altă parte, de ce se îmbățoșează Europa Occidentală – care este departe de Ucraina – să susțină cauza acesteia, indiferent că s-ar fi ajuns sau nu la admiterea ei în N.A.T.O. și în Uniunea Europeană!

Misterul acestei premise ascunse părea profund, deși, paradoxal, importanța geopolitică pentru Rusia a poziției Ucrainei „independente“ fusese teoretizată public din 1998!

Astfel, în cartea sa celebră, MAREA TABLĂ DE ȘAH. Supremația americană și imperativele sale geostrategice, al cărei titlu deja divulgă ideea ascunsă, Zbigniew Brzezinski explică pe înțelesul direcționării politice externe a conducerii S.U.A., dar și pentru orientarea tuturor celor versați în politica internațională de susținere a imperativelor geostrategice americane:

„(…) Ukraine, a new and important space on the Eurasian chessboard, is a geopolitical pivot because its very existence as an independent country helps to transform Russia. Without Ukraine, Russia ceases to be a Eurasian empire. Russia without Ukraine can still strive for imperial status, but it would then become a predominantly Asian imperial state, more likely to be drawn into debilitating conflicts with aroused Central Asians, who would then be resentful of the loss of their recent independence and would be supported by their fellow Islamic states to the south. China would also be likely to oppose any restoration of Russian domination over Central Asia, given its increasing interest in the newly independent states there. However, if Moscow regains control over Ukraine, with its 52 million people and major resources as well as its access to the Black Sea, Russia automatically again regains the wherewithal to become a powerful imperial state, spanning Europe and Asia. Ukraine’s loss of independence would have immediate consequences for Central Europe, transforming Poland into the geopolitical pivot on the eastern frontier of a united Europe[12]“.

Pentru ca românii să nu mai fie dezinformați, căci, în țara noastră, în urma propagandei pernicioase induse de ong-urile soroșiste, au apărut destui indivizi cosmopoliți dezorientați și manipulați, manifestînd un pronunțat tropism filo-american – fără să-și dea seama că, în fond, este vorba de tropism filo-jidovesc și, în consecință, sunt lipsiți de patriotism, de virtutea naționalistă, redăm traducerea acestui extrem de clar fragment, care reflectă poziția de acton politic-balansor atribuită Ucrainei în mod forțat și interesat de către politologul american:

„Ucraina, un nou și important spațiu pe tabla de șah care este Eurasia, este un pivot geopolitic deoarece simpla sa existență ca țară independentă ajută la transformarea Rusiei. Fără Ucraina, Rusia încetează să mai fie un imperiu eurasiatic. Rusia fără Ucraina poate să aspire încă la statutul de imperiu, dar atunci ar deveni un stat imperial cu precumpănire asiatic, pasibil de a fi atras în conflicte – care îl vor slăbi – cu statele central-asiatice ridicate, care la acea vreme ar fi pline de resentimente din cauza pierderii recentei lor independențe și ar fi sprijinite de statele din sud, islamice ca și ele. Este posibil ca și China să se opună oricărei refaceri a dominației rusești asupra Asiei Centrale, dat fiind interesul său crescînd pentru noile state independente de acolo. Dar, dacă Moscova își recapătă controlul asupra Ucrainei, cu populația sa de 52 de milioane și cu importantele sale resurse naturale, ca și cu accesul său la Marea Neagră, Rusia recîștigă automat, din nou, mijloacele necesare pentru a deveni un puternic stat imperial, întins în Europa și în Asia. Pierderea independenței de către Ucraina ar avea consecințe imediate pentru Europa Centrală, deoarece ar transforma Polonia în pivotul geopolitic de pe frontiera estică a unei Europe unite“[13]. Pe acest pivot geopolitic al Ucrainei, absolut necesar Rusiei, se întemeiază teoria euroasiatică a unuia dintre principalii consilieri politici ai lui Vladimir Putin, Alexandr Dughin[14]!

Așadar, misterul susținerii Ukrainei de către Occident a fost dezvăluit încă din 1998, cînd a fost publicată cartea-fanion a lui Brzezinski, tradusă după doi ani în românește, citită, desigur, de cîțiva români, dar necitată de nimeni, îndeosebi de către nici unul dintre vorbeții din toate mass media mercenare din România, foarte suferinzi pentru necazurile Ucrainei și foarte militanți pentru acordarea oricărui ajutor bieților „ucraineni“, în timp ce românii mor de foame, de lipsa medicamentelor și din cauza taxelor și a impozitelor puse în cîrca lor de către statul român foarte antiromânesc!

Vai!, ce de vaiete pentru apărarea independenței Ukrainei, pentru suferințele „poporului“ ucrainean – care nu există, care nu este  un „popor“, ci, cum am arătat în episodul întîi, este un mixtum compositum de etnii și culte, încălecat, încă din 1920, de clasa superpusă a jidovilor! În aceste vaiete se includ și lătrăturile unuia ca Emmanuel Macron – zis Macrou –, marioneta clanului Rothschild[15] și pus în spinarea Franței, a Franței jidovite, cum se lamenta încă Édouard Drumont[16].

Ca să vedeți cît mai bine tropismul filo-american al echipei de zgomote din presa mercenară este util să fac o paralelă – aparent  frivolă – cu un aspect semnificativ al propagandei din „Epoca de Aur“ – sintagmă născocită de oportunistul Octavian Paler, mentorul mincinosului pastor răspopit Mihai Gâdea și prezent mereu în emisiunile acestuia pînă cînd a dat ortul popii.

Pentru a se cultiva cît mai sîrguincios cultul personalității președintelui Nicolae Ceaușescu, activiștii partinici ai P.C.R. inundau librăriile cu diverse lucrări care conțineau citate pe diverse teme din Opera Tovarășului. Pe coperta acestor compilații era plasat un portret al președintelui Nicolae Ceaușescu, în care acesta era expus, foarte zîmbitor, din semi-profil-dreapta – adică i se vedea partea dreaptă a feței, doar cu urechea dreaptă. Unii răutăcioșii din popor au și făcut remarca: „Iată!, ăla într-o ureche a mai scos o carte!“ „Băieții cu ochi albaștri“ au reținut ironia-insultă și au raportat-o ierarhic, la șefi cei mari, care au calificat-o drept crimă de „lez-majestate“! Firește, s-a schimbat portretul Tovarășului de pe coperta cărților propagandistice!

În S.U.A., unele vedete de la Hollywood și-au schimbat coafura spre a avea „lukul“ mai interesant și prompteristele noastre le-au imitat ca maimuțele: și-au lăsat și ele părul să le acopere toată partea stîngă a feței – cele cu părul lung și lins –, aproape că nu li se mai vede ochiul stîng, dar și-au pieptănat bine părul după urechea dreaptă, pe care au lăsat-o la vedere, expusă ostentativ, ca americancele! Cum în aceste vremuri apocaliptice nu prea mai avem ironiști, ca să facă „haz de necaz“, nu s-a găsit cineva să le indice pe aceste prompteriste că sunt, și ele, „într-o ureche“ – deși ar merita porecla! Această maimuțăreală durează de cîțiva ani buni și unele fetișcane au înțeles că este în detrimentul lor să-și mai ascundă frumusețea și își etalează fața cu ambele urechi. Cele mai multe „într-o ureche“ au rămas, firește, 3antenistele-cenene: îndeosebi una înaltă, șatenă numită Matache sau Mihalache! Recent, a mai apărut una pe sticlă: ministra de la Externe, Oana Țoiu, își etalează fața ei de cal tot „într-o ureche“! Așa cum ANTENA3-C.N.N. a rămas tot televiziunea care dezinformează cel mai mult!

Este absolut evident că, dat fiind acest lichelism deșănțat al tuturor mass media mercenare, nu putea să apară un text sau un individ-„analist“ de teapa lui „Chirieac“-Panglicaru’ sau a lui Andrei Țăranu-Ș.N.A.P.S.[17], care să releve excelenta și cinstita dezvăluire a lui Brzezinski, făcută acum un sfert de secol! Ar fi rămas fără subiectul palavrelor!

Citatul din cartea politologului Brzezinski relevă că singura soluție pentru rezolvarea situației actuale este desființarea Ukrainei ca „stat independent“ și reducerea ei doar la zona numită, odată, „Rusia kieveană“ – soluție pe care am propus-o, în 18 septembrie 2008, domnului președinte Vladimir Vladimirovici Putin, după închiderea summit-ului N.A.T.O., de la București[18]. De fapt, Cornelia Roşoga publicase, în Gardianul, încă din 24 aprilie 2008, articolul „Destrămarea Ucrainei, pe masa O.N.U.“!

Dar, de atunci, O.N.U. a rămas o instituție fără vlagă, iar de la începerea războiului din Ucraina este absolut inertă, astfel că N.A.T.O. nu a mai avut nici o opreliște – măcar de fațadă – în a mobiliza conducerile-marionetă ale statelor din Europa Centrală și de Vest contra Rusiei. O.N.U. nu a descurajat pornirea belicoasă a occidentalilor nici măcar printr-un mesaj de condoleanțe pentru militarii morți în acest conflict! Ba, zilele trecute, ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, chiar a amenințat Rusia că va „șterge Moscova de pe hartă“[19] dacă Rusia va bombarda o capitală din Europa Occidentală, cum ar fi Bruxelles, „inima N.A.T.O.“! Este evident că numele acestui ministru belgian Francken este prefixul de la numele lui Frankenstein și că mintea ministrului Francken este compusă din bucăți nefuncționale, ca și monstrul care este personajul principal în cunoscutul film horror! Nu trebuie să fii strateg important ca acest „imbecil“ Theo Francken – cum l-a caracterizat Dmitri Medvedev – pentru a înțelege că dacă Rusia este băgată în clinci de escaladarea actualei ofensive mascate a N.A.T.O., atunci nu va ataca doar o capitală din N.A.T.O., ci va ataca, simultan, toate capitalele de la vest de Varșovia – inclusiv Varșovia –, care, este de notorietate, s-au întrecut în a furniza resurse militare statului criminal Ucraina! Oricum, nu trebuie uitată nici Geneva, pentru că o bombă foarte bine plasată trebuie să distrugă sediul O.M.S., pentru sprijinirea marii escrocherii internaționale cu pseudo-pandemia.

Președintele Donald Trump a înțeles perspectiva extrem de periculoasă pentru pacea Lumii și, de aceea, a refuzat[20] să mai trimită Ucrainei conduse de saltimbancul Volodimir Zevzenski rachetele Tomahawk[21]! În schimb, Emmanuel Macrou își continuă susținerea militară a Ucrainei[22]. Iar conducerea trădătoare a României, aflată la remorca Franței, îl talonează pe Macrou.

Recentul plan de pace în 28 de puncte emis de președintele Donald Trump[23] nu este, în  opinia mea, decît o formă mascată de tragere de timp, pentru a estompa și scuza sprijinul politico-economic și militar acordat de S.U.A., prin Administrația Joe Bideu, alături de Europa occidentală criminalului stat Ukraina, acaparat, între timp, de clica Rockefeller-Rothschild.

Singura soluție pentru pacificarea zonei și punerea la respect a Occidentului „comun“, obedient și  necinstit este, cum am subliniat mereu, desființarea Ukrainei, restituirea către țările jefuite – România, Ungaria, Cehoslovacia – a teritoriilor furate prin Pactul Ribbentrop-Molotov; către Polonia nu, căci Polonia a fost cea mai mare susținătoare și ruta principală de aprovizionare cu armament și alte resurse a Ukrainei în actualul conflict; ba, mai mult, Polonia trebuie desființată și ea și împărțită, a 5-a oară, între Rusia și Germania!

Ucraina trebuie redusă, cum am spus, la „Rusia Kieveană“!

 

24 noiembrie 2025

 

 

[1] DIMONT, Max I., evreii, Dumnezeu şi istoria, Editura Hasefer, Bucureşti, 2004.

[2] Cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Holodomor

[3] Cf.: http://www.sweetliberty.org/issues/israel/freedman.htm  www.bluemoonofshanghai.com/wp-content/uploads/2022/08/Benjamin-H.-Freedman-%E2%80%93-1961-Speech.pdf ; https://ioncoja.ro/benjamin-h-freedman-evreul-care-nu-minte/

[4] Cf. https://ioncoja.ro/schizo-maia-sandu-soros/

[5] Roberto Quaglia, 11 Septembrie. MITUL. Culisele unei crize programate. Editura Ștefan, București, 2009.

[6] Cf.: I. A., „Miliardarul Soros urmărit de justiţia franceză“, in Evenimentul zilei, nr. 2592, 27 decembrie 2000, p. 11; C. I. C., „Miliardarul Soros, pe banca acuzării“, in Curentul, 27 decembrie 2000, p. 9; ***, „Naţionaliştii din Thailanda îl «aşteaptă la cotitură» pe Soros Gyorgy“, pe http://www.mti.hu, 29 ianuarie 2001; Anthony Giddens, „Soros: Franţa în pericol“, în L’Evenement du Jeudi, nr. 681, 20-26 noiembrie 1997, p. 18-19; Pascal Riche, „Procesul intentat lui Soros“, în Liberation, 28 iulie 1997, p. 14; Reuter, „Opinia lui Soros referitoare la viitorul Uniunii Europene“, în International Herald Tribune, 6 noiembrie 1997, p. 15; Evgenii Doncev, „Rasa Bull-Terrier“, în Sega (Bulgaria), nr. 38, 2-8 octombrie 1997, pag. 50; Redacţia, „Cu mintea pentru Popper şi cu inima pentru Europa de Est“, în Kurier (Austria), nr. 263, 23 septembrie 1997, pag. 19; Kurt Kister, «George Soros – jucător la bursă şi „mecena“», n Suddeutsche Zeitung (Germania), nr. 219, 23 septembrie 1997, pag. 4; Szel Karoly, „Cel mai neruşinat Robin Hood al secolului“, în Kapu (Ungaria), nr. 8, 11 septembrie 1997, pag. 62; Evenimentul zilei, nr. 1546, 28 iulie 1997, pag. 4; vezi şi M.S.C., „Miliardarul Soros se teme de un crah bursier“, în Cronica Romană, nr. 1360, 8 iulie 1997, pag. 10; Bursa, nr. 158, 8 sept. 1997, pag. 5; Ben Macintyre şi Jason Nisse, „Poliţia franceză îi interoghează pe asistenţii lui George Soros“, în The Times, nr. 65938, 10 iulie 1997, pag. 27; Redacţia, „Asemenea unui criminal“, în Der Spiegel, nr. 32, 4 august 1997, pag. 118; Redacţia, „Asiatismul pus în discuţie“, în Le Monde, 30 august 1997, pag. 15; Paul Blustein, „Soros contestă că ar fi părtaş la manevrele necurate care să afecteze cursul monedelor naţionale din

Asia“, în International Herald Tribune, 31 iulie 1997, pag. 11; Redacţia, „Soros a fost acuzat de către Malaysia de complot valutar“, Adevărul, nr. 2241, 5 august 1997, pag. 5.

[7] https://ioncoja.ro/norocul-dumneavoastra-se-numeste-maia-sandu/ ; https://ioncoja.ro/unirea-se-va-face-a-inceput-deja/

[8] Cf. https://www.incorectpolitic.com/colonel-vasile-zarnescu-ucraina-trebuie-desfiintata-1/

[9] Iulia Marin, «Identitatea pierdută a lui Schnecker. Cum au dispărut din CV-ul strategului lui Crin Antonescu colaborarea cu Reagan, licenţa de pilot militar şi alte „amănunte“», adevărul, 25.09.2013, pe https://adevarul.ro/politica/identitatea-pierduta-a-lui-schnecker-cum-au-1476143.html

[10] Cf. https://www.activenews.ro/opinii/Horatiu-Radulescu-Serial-despre-Niels-Schnecker-alias-Nila-Smeker-trompeta-pro-ingaurire-a-TV-ului-III-172270

[11] Cf. https://www.activenews.ro/opinii/Horatiu-Radulescu-Afacerile-pandemizatului-vaccinist-Bogdan-Chirieac.-7-episoade-171739; https://rgnpress.ro/2022/01/horatiu-radulescu-afacerile-pandemizatului-vaccinist-bogdan-chirieac-7-episoade/ ; https://ioncoja.ro/bogdan-chirieac-la-dispozitia-dumneavoastra/

[12] Zbigniew Brzezinski, The Grand Chessboard – American Primacy and Its Geostrategic Imperatives, 1998, pe https://dokumen.pub/the-grand-chessboard-american-primacy-and-its-geostrategic-imperatives-9780465027262-0465027261.html, pag. 45 (s.n. – V.I.Z.).

[13] Zbigniew Brzezinski, MAREA TABLĂ DE ȘAH. Supremația americană și imperativele sale geostrategice, Univers enciclopedic, București, 2000, pag. 59.

[14] Cf. https://www.academia.edu/23997452/Alexandr_Dughin_Bazele_geopoliticii

[15] Cf. https://www.targulcartii.ro/ieronim-hristea/de-la-steaua-lui-david-la-steaua-lui-rothschild-tara-noastra-2004-210591

[16] Cf. https://www.amazon.fr/edouard-drumont-france-juive-Livres/s?k=edouard+drumont+la+france+juive&rh=n%3A301061

[17] Cf. https://www.incorectpolitic.com/mlastina-mass-media-serial-complet/

[18] Vasile I. Zărnescu, „Un imperative al ceasului de faţă: reunificarea României“, pe Gândacul de Colorado, 22 februarie 2018, pe https://www.gandaculdecolorado.com/un-imperativ-al-ceasului-de-fata-reintregirea-romaniei/ . Vezi și edițiile inițiale: http://www.altermedia.info/romania/2008/09/18/necesitatea-reintregirii-romaniei/; http://www.justitiarul.ro/necesitatea-reintregirii-romaniei/.

[19] Dragoș Ștefănescu, «Amenințare fără precedent din Europa la adresa lui Vladimir Putin: „Vom șterge Moscova de pe hartă!“», Bugetul.ro, 30.10.2025, pe https://www.bugetul.ro/amenintare-fara-precedent-din-europa-la-adresa-lui-vladimir-putin-vom-sterge-moscova-de-pe-harta/.

[20] Cf. https://www.digi24.ro/stiri/externe/trump-nu-i-a-dat-rachete-tomahawk-lui-zelenski-dar-ridica-o-restrictie-cheie-pentru-atacurile-ucrainei-in-rusia-wsj-3468853

[21] Cf. https://edition.cnn.com/2025/10/31/politics/pentagon-tomahawks-trump-ukraine

[22] Vezi și https://www.bugetul.ro/ucraina-primeste-noi-rachete-aster-si-avioane-mirage-din-partea-frantei-ce-semnificatie-are-decizia-lui-macron/

[23] Cf. https://www.antena3.ro/externe/ce-contine-planul-in-28-de-puncte-negociat-in-secret-de-trump-cu-rusia-ft-s-ar-cere-capitularea-ucrainei-767387.html