Home / Chestiunea Jidănească / Jidanul Victor Neumann vrea să renunțăm la “noțiunile de neam şi etnic”.

Jidanul Victor Neumann vrea să renunțăm la “noțiunile de neam şi etnic”.

Vlad Voicu
Incorect Politic
Mai 17, 2020

Goyim proști, cu neamul vostru și etnocentrismul demodat. Fiți mai deschiși, mai…europeni…

Iată, avem un discurs parcă luat din Protocoalele Înțelepților Sionului, scris de un alogen încearcă să convingă cititorii să renunțe la noțiunile de neam și etnic. Un alogen este prim ministru. Un alogen este președinte. Un alogen conduce Serviciul Român de Informații. România, trezește-te?

Folosind un limbaj de ‘telectual, jidanul Victor Neumann trece prin trucurile consacrate de demonizare a naționalismului, legându-l ba de fascism, ba de comunism, ba de Nicolae Ceaușescu sau naziști, în final constată că toate relele din lume reies din specificul național și etnic, iar acum este nevoie de o “redefinire” a identității românești.

Cotidianul:

După un secol şi jumătate de înţelegere etnoculturală a națiunii, intelectualitatea română se confruntă cu o temă pe care o considera uitată. Când am scris despre sensul tribal al noțiunii de neam care și-a reluat cariera în vocabularul social-politic și cultural după 1989, unii colegi din țară și din diaspora mi-au reproșat cum că mi-am schimbat complet orientarea comparativ cu aceea a cărții Tentația lui Homo Euroapeus. Cred că pentru unii dintre ei ideologia era/este mai importantă decât interogațiile și cunoașterea istoriei și a evoluției statului modern. N-am înțeles nicicând de ce democrația le este dragă doar ca noțiune abstractă.

[…]

Totalitarismele fascist şi comunist s-au servit copios de acest mod de a privi lucrurile. Aşa se explică legislaţiile rasiale din anii 1938-1945, din timpul lui Carol al II-lea şi al lui Ion Antonescu, precum și discriminarea etno-culturală (a se vedea vânzarea germanilor și evreilor români) practicată de regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu. În absenţa unei autentice tradiţii de stânga şi a unei doctrine marxiste, România postbelică a reluat teza etnonaţionalismului oferind slujbe bine plătite unui grup numeros de intelectuali. În felul acesta a fost reluată ideea înţelegerii naţiunii ca o entitate politică aparţinând grupului etnic majoritar.

Sloganul interbelic, “România românilor”, fusese recuperat, fiind prezent în gândirea intelectualilor-ideologi comuniști, precum şi a unui important segment al noii clase politice postcomuniste. De aici și până la problema minorităţilor nu e decât un pas, unul care revine în momentele de criză. În realitate, problema există din 1918 şi pînă astăzi. De formarea naţiunii civice nu s-a vorbit nici în deceniile interbelice și nici acum, deşi România a avut/ are mare nevoie de o redefinire a identității statale în acord cu aceea a cetățeniei europene.

Moştenirile locuitorilor din diversele regiuni ale țării – ortodoxă-bizantină, slavă, turcă şi austro-ungară – i-au conferit naţiunii române şansa de a se raporta la mai multe modele culturale în acelaşi timp, precum şi aceea de a prelucra şi a adopta un set propriu de valori din care să nu fie neglijate nici majoritatea și nici comunitățile cultural-lingvistice şi religioase diferite de aceea majoritară. Or, deşi România se situează prin excelenţă într-o zonă a interferenţelor, o bună parte a intelectualilor s-au mulțumit – unii continuă – să supraevalueze specificităţile. Să nu fi înțeles aceștia nimic mai mult decât generația anilor 1900? Propaganda etnonaţională presupune nu doar referințe la tradiție, ci şi un număr de prejudecăţi față de așa-numitele minorități. Există o anemică înţelegere a pluralităţii lumii moderne, adică a democrației statale. Prin urmare, crizele economice, politice sau sanitare sunt periculoase, făcând posibile confuziile ori reluarea ideilor prăfuite ale istoriei. Faptul a fost îndelung ignorat.

Într-o țară în care unitatea etnică este fragmentată, cea mai unită etnie va ajunge să conducă. Cine este cea mai unită etnie din lume?

Tocmai de aceea, cred că este momentul să redefinim noţiunea de român, respectiv să renunțăm la noțiunile de neam şi etnic. Exemplul Germaniei postbelice, în care noţiunile mistico-romantice de Deutsche Volk şi Volk Nation sau Kulturnation – au făcut carieră în limbajele naționaliste și naziste – au lăsat loc acelora de Staatsbürger (cetăţean) şi Verfassungspatriotismus (patriotism constituţional). Motivație politică a Germaniei de a înlocui noţiunile perimate şi, astfel, a înnoi vocabularul și gândirea social-politică, au generat o identitate națională compatibilă cu aceea occidentală.

Istoricul François Furet atrăgea atenția că “istoria pare cu atît mai suverană cu cît ne-am pierdut iluzia că o putem stăpîni…. A înţelege şi a explica trecutul nu mai înseamnă un lucru atît de simplu”. Cu alte cuvinte, poveștile (a se citi legendele) despre trecut sunt primejdoase în absența problematizării.

De pe Wikipedia:

Born in Lugoj from a Christian mother and a Jewish father, Victor Neumann graduated from the University of Cluj-Napoca in 1976, and earned his PhD in History from the University of Bucharest in 1992. He was a visiting professor at the Université Catholique de l’Ouest in Angers (1999), Emory University in Atlanta, and Georgia State University in Athens, Georgia (1999), the National Foreign Affairs Training Center din Washington, D.C. (2001), and the University of Vienna (2003–2004). In 1995–1997, he was the recipient of a NATO Scholarship, and, in 2000–2001, of a Fulbright Scholarship (at the Catholic University of America).

Pentru acest articol antiromânesc, Victor Neumann merită o stea de aur. Felicitări, ți-ai dat arama pe față!

 

5 comments

  1. Războiul contra europenilor e purtat de jidani inclusiv prin intermediul reclamelor: https://www.bitchute.com/video/T5hrm6NV5ZCB/

    • Și cel mai trist e că mulți ignoranți, vor spune “neamțul ăsta împuțit/nazistul”, doar pentru că are nume cu rezonanțe germane. Întrebare retorică, dar de individul nu-și alege un nume evreiesc și poartă în continuare două nume care nu-i aparțin? Unul latin (Victor = învingător) și unul german?

  2. “Tocmai de aceea, cred că este momentul să redefinim noţiunea de român, respectiv să renunțăm la noțiunile de neam şi etnic.” Considerând cât de severi sunt ei când e vorba de a defini cine e “evreu” (și nu, nu ține cont de religie, contrar dezinformării pe care o împrăștie postacii lor pe net, poți să fii “ateu” și să fii cetățean israelian, pentru că cetățenia se stabilește genetic), ipocrizia e absolut scandaloasă.

  3. Ok… sa vedem un exemplu pe care il va da individul din urmatoarele posibilitati:
    – sa ceara anularea prevederilor aparute criminal in legislatia romaneasca referitoare la anti-semitism
    Motivul: prin “identifiacrea” unora ca … semiti, promoveaza gruparea etnico-religioasa ca entitate de referinta
    – sa ceara desfiintarea regulilor de folosire a unor termeni
    a. rom in loc de tigan (ca cioara, sau borat nu e folosit in scris…)
    b. evreu in loc de jidan
    c. bozgor in loc de maghiar (ca unguri – aia cu ochi oblici – nu mai exista pe-acolo de peste 1000 de ani)
    – sa ceara “statului modern, democrat” sa anuleze toate actele de recunoastere a vreunui jidan drept mostenitor de bunuri. terenuri (obtinute de regula prin viclesug, teroare, camata, coruptie) fiindca nu trebuie sa recunoasca vreun grup “etnic”, nu e “cool”, nu-i asa?
    – sa ceara acelui stat (corupt de “ai lui” de fapt…) sa anuleze cetatenia acordata “unora” care se pretind cu drepturi de … ROMAN fara a fi si – pentru unii – retrasa LEGAL sau la care au renuntat din proprie vointa… ca sa nu mai fie identificati drept grup “etnic”, grup care sa atraga atentia celor multi (si prosti de buni nu-i asa?)
    – sa dea banii inapoi supti pe motiv de holo-noia (care va veni cu alta ocazie ca asta vor… nu cu ocazia genocidului crestin complotat, instigat si platit de ei!)
    Atat timp cat “ei” nu vor sa le fie demascata – pardon, revelata/dezvaluita identitatea, nici sa nu ceara vreo ceva in virtutea acestei caracteristici.
    Si nici sa se organizeze – sa desfiinteze intai cahalele – agenturi ale caractaitei internationale jidanesti.
    Dupa aceea, … sa mai bem o bere!
    Nemteasca.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *