Jertfă Legionară – Ecaterina Gâţă

Via Buciumul:

În ziua de 9 aprilie 1948, a fost ucisă în chinuri groaznice, în închisoarea Securităţii de la Malmaison, Ecaterina Gâţă, şefa Cetăţuilor (organizaţiile de femei ale Mişcării Legionare).

Biografie de Elena Rădulescu

Ecaterina Titi Gâță s-a născut Sibiu, în jurul anului 1924. Avea un corp cu ținută atletică, o ținută dreaptă, părul blond, fața ovală, ochi mari și verzi. Îi plăcea să îmbrace o bluză albă cu model național pe piept. Urmează clasele primare și secundare la Sibiu, apoi se mută în București împreună cu mama sa și cu fratele.

La București a început să frecventeze cu regularitate din 1937 Cooperativa Legionara din strada Gutenberg. În halatul ei de gospodărie de la scoalal ucra la bufetul restaurantului legionar, sub directa ascultare a Corneliei Novac din Batalionul Comercial, la prepararea prăjiturilor.

În același timp intră în cetățuia „Ecaterina Teodoroiu” condusă de însăși șefa pe țară a Cetățuilor (organizația de femei a Legiunii), Nicoleta Nicolescu.

Prigoana carlistă. Mănăstiri transformate în închisori

În anul 1938 Carol ÎI-lea instaurează dictatura regală, și pornește o adevărată vânătoare de legionari, întemnițând și asasinând zeci de lideri ai mișcării amintite dar și alți opozanți ai regimului.

În acest context se deschid o serie de lagăre în cadrul unor mânăstiri: Tismana, Dragomirna, Suzana, Sadaclia, fie în foste unități militare sau instituții ale statului – Vaslui, Miercurea Ciuc.

Ecaterina Gâță este arestată în decembrie 1938 și ajunge în lagărul de femei de la Sadaclia, din Basarabia, împreună cu alte femei printre care și prințesa Ioana Cantacuzino. Lagărul era amenajat în incinta Schitului Sadaclia; locul călugărilor fiind luat așadar de deținuți.

Întregul ansamblu era înconjurat de sârmă ghimpată, paza era strictă, hrana era aproape inexistentă (ciorbă de sfeclă furajeră) iar somnul era întrerupt constant de consemne sonore pe care santinelele le schimbau din cinci în cinci minute. Deținutele nu aveau voie să între în Biserica schitului.

La Sadaclia se aflau întemnițate numai fete, asupra cărora regimul carlist făcea presiuni constante pentru obținerea desolidarizarii de Mișcare și intrarea în organizațiile recent create de Carol al ÎI-lea. Fetele îi respingeau însă pe anchetatori cu hotărâre: “Nici o declarație, nici un compromis”. Au fost eliberate abia în primăvara anului 1940.

Trece clandestin granița de mai multe ori

O data cu instaurarea Statului Național Legionar, revine la București; se înscrie la facultate și a început organizarea cetățuilor, din a căror conducere făcea parte. După lovitura de stat a generalului Antonescu urmează o nouă prigoană.

A trecut granița clandestin de 2 ori mergând la camarazii aflați în exil, dar a treia tentativă avea să însemne și arestarea.

Atacată chiar de călăuza pe care o plătise să o treacă graniță și care a încercat să o violeze, Titi s-a apărat luptându-se cu călăuza până când acesta a scos un cuțit și a tăiat-o la braț. Țipătul ei a alertat paza de frontieră și atât ea cât și agresorul au ajuns în arestul poliției.

Salvatoarea cărților de la Biblioteca Central Universitară

Ecaterina Gâță era pasionată de istorie, motiv pentru care mergea zilnic la Biblioteca Central Universitară unde se adâncea ore întregi în studiu.

În 1944, în bombardamentele germane din 24-27 august, BCU a suferit grave avarii, iar incendiul a desăvârșit distrugerile. În acel moment Titi a organizat acțiunea de salvare a cărților din Biblioteca Universității care era în flăcări.

Părintele Arsenie Boca îi dă binecuvântarea pentru a intra în mânăstire

Sfătuitorul și duhovnicul Ecaterinei era Părintele Arsenie Boca, care în acea perioadă se afla la Sâmbăta de Sus în mănăstirea Brâncoveanu.

Titi mergea foarte des la el consultându-l asupra deciziilor pe care le lua în coordonarea activităților sale. Deși avea mulți pretendenți pentru căsătorie, Titi îi refuza pentru că alesese încă din copilărie o altă cale: monahismul, pentru care își păstrase sufletul și trupul neîntinate. Părintele Arsenie îi dăduse binecuvântare pentru intrarea în monahism de îndată ce lucrurile aveau să se limpezească.

Frământă lutul pentru facerea chiliilor de la Vladimiresti

În ciuda opresiunii comuniste, Titi reușește să organizeze cu fetele ei la mănăstirea Vladimiresti o tabără de muncă pentru ridicarea chiliilor mănăstirii. În Mănăstirea Vladimiresti se afla Marieta Iordache – Maica Mihaela, cea care îi predase în 1942 Ecaterinei conducerea Cetățuilor.

Titi a făcut parte din toate trei seriile muncind fără întrerupere, zi după zi. Fetele făceau cărămizi frământând lutul cu picioarele, Titi începea prima lucrul și termina ultima. Se purta cu fetele cu o deosebită înțelegere. Cum i se părea că una a obosit sau nu se simțea bine, venea imediat acolo. Pe cea obosită o scotea o oră, două de la lucru, iar pentru cea care i se părea bolnavă chema o doctorița, o îngrijea și o veghea personal.

De dimineață fetele frământau lutul apoi îl turnau în forme și îl răsturnau să se usuce. În timpul slujbei de dimineața, continuau muncă, spunând în gând rugăciunea inimii: “Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătoasa!” Se făcea o pauză la masa de prânz când vorbeau, glumeau, se odihneau puțin și munca reîncepea cu frământatul lutului și turnarea cărămizilor până la masă de seară.

După masă, se adunau toate la un loc. Urmau apoi poveștirile și sfaturile date de maica Mihaela și de Titi. Așa se desfășurau serile până după miezul nopții.

Arestarea din 1948

În anul 1948 se pregătea să treacă iarăși granița spre a merge în exil. De data asta a fost arestată de agenți din sala de lectură a Bibliotecii Academiei. Avea în poșetă pașaportul și toate cele necesare plecării, dar nu și-a luat poșeta din sala de lectură când a plecat.

Un biet student, crezând că a uitat-o, a fugit după ea și i-a dat-o. Astfel, dovada a căzut în mâna Siguranței.

O scuipă pe Ana Pauker. Este omorâtă printr-o cruzime de neimaginat

Titi a fost dusă la închisoarea Malmaison de pe Calea Plevnei. Fiind vorba de comandanta Cetățuilor, în anchetă s-a implicat direct Ana Pauker care a încercat să o facă pe Titi să-și trădeze cauza, promițându-i libertatea. Ecaterina Gâță a încheiat discuția cu Pauker scuipând-o.

Cu acest gest și-a grăbit sfârșitul. În 8 zile au omorât-o. Ingrata sarcină a fost dusă la sfârșit de către Vasile Bulz. După ce maiorul Bulz a legat-o, a bătut-o bestial, i-a mutilat sânii cu cleștele, a violat-o, apoi i-a băgat un fier în vagin și, într-un final, a omorât-o. Pe data de 9 Aprilie 1949 a fost chemat fratele ei (venit de pe front), dus într-o celulă unde se afla spânzurată Titi cu propriul ei cordon.

Fratele a văzut în jurul gâtului urme de degete. Șocul asupra lui a fost atât de puternic, încât a luat-o la fugă și nu s-a mai știut nimic de el. Mama Ecaterinei a căutat-o zile în șir fără succes. Într-un final a aflat adevărul și a încercat să-i găsească trupul, mormântul. A fost inutil: Ecaterina (Titi) Gâță a fost aruncată probabil într-o groapă comună, fie a sfârșit la crematoriu.