Home / Educativ / Victor Grigor – Țara, Uniunea, Lumânarea și Coliva!

Victor Grigor – Țara, Uniunea, Lumânarea și Coliva!

Victor Grigor
Incorect Politic
Decembrie 23, 2018

Romane ce pe-a ta carare
Esti la un pas de-instrainare_
Din zece sfaturi ce strainul
Ar vrea sa-ti dea, te sfatuiesc

Sa nu-i urmezi ,nicicand, nici unul_
Fiindca doar lui ii folosesc!..
Tot astfel, din zece doctrine
Pe care el ti le-ar propune,

Indiferent ce lume-ar spune_
De poti tu sa le-observi mai bine_
(In ciuda tehnicii abile
Cu care ele-s ambalate)

Vedea-vei ca-s facute anume,
Din varfuri pana-n radacine,
Doar lui sa-i fie-n veci utile
Iar tie_ paguboase, toate !…

Incat de-acuma, poti fi sigur,
Cu inca una de te-imbie,
(Care-o pretinde-a fi , desigur,
Prilej de maxima-avutie,

Prosperitate, libertate
Si baza de colaborare-n
Fratie si egalitate
Pentru succese viitoare…

Sau macar sigura premiza
Pentru-omenire si popoare,
De-a depasi oricare criza_
Si altele-asemanatoare…)

Ca toata-aceasta teorie
(Fara nici o exagerare,
Cu genul proxim_smecherie!)
Doar spre-a ta paguba-o sa fie!…

Fiindca in orice-imprejurare,
Ca-i teaca, punga; tunsa, rasa;
Poteca, drum, cale , carare;
Conac, bordei, coliba, casa;

Caldura, seceta, ninsoare,
Cutremur, grindina ori frig;
Penurie, recolta mare_
Miselul iese in castig!!!
…………………………

Iar tu, in loc de Panteon
Sau de Campiile Elisee,
De Parnas ori de Helicon
Sau de vreo Tracie Orfee,

De vreo Olimpie Alfee
Ori de-o Arcadie-inflorita,
Sau dup-o dulce odisee,
Chiar de Itaca-n veci dorita_

Sa duci o viata fericita
Langa a inimi-ti femeie,
Departea de orice ispita
Si de-orice fel de logoree,

Sau sa te-inalti ca Apollon
Inspre lumini hiperboree,
Ori sa zbori ca Belerofon,
Cu Pegas, catre Cai Lactee…

Sau, triumfand la Maraton,
Pe lungi si dalbe Propilee,
Sa urci maret spre Partenon
La Sarbatori Panathenee-

Te-i pomeni in Babilon
Pe-a Astartei lubrica alee,
Ca Alexandru Macedon,
Printre ispitele caldee!

Si-n jurul tau, in loc de muze
Si de sublime armonii_
Scrasnet de dinti, supset de buze
Cu cei ce n-au nicicand… “fobii”,

Fara “pardon” si fara “scuze”,
Schimband virtutile-n orgii_
Pe valul fara de ecluze
Al noii ideologii…

Reeducat de vreo Medee,
Nimicitoare de copii_
Ca poti oricand sa fii femeie
Ori tot ce-ai vrea tu ca sa fii…

Sau chiar cu capul pe-o tipsie!_
Cadou pentru vreo Salomee,
Fiind acuzat de vreo “fobie”
De fabricatie atee_

Dat de-un Irod corect politic_
Orbit de-a Lumii Noi Idee,
Intr-un acces mai zgubilitic_
Din resedinta-i Cesaree…

In tampa fabrica de vise,
Ce se transforma in cosmar,
A Europei tamp deschise
Ajunsa fara de hotar!
…………………………..

Si-n fruntea ei, pe post de-Elita,
Vreo coafura dichisita
sau cate-o freza linsa-ori creata
Ce-imprastie prin jur matreata…

Sau vreo figura ametita,
Zambind c-o vesela roseata,
Zicand c-o limba-impleticita
Din mintea-i cea mereu in ceata

Ca pentru tara-ti oropsita,
Din Uniunea cea slavita,
Nu mai exista-alternativa _
La lumanare si coliva!

4 comments

  1. Mai mizerabilule, de daci si de Dacia, despre Decebal sau Burebista de ce nu zici nimic ??? Iti pica dintii ?

    • Domnule Stan, de ce recurgeți la injurii de acest fel la adresa unui om care susține naționalismul? Victor Grigor, din câte am văzut, se situează împotriva globalismului, a Uniunii Sovietice Europene, a homosexualității și a trădătorilor din țară. Chiar contează dacă e dacist sau latinist în situația în care trebuie eliminate dezbinările dintre naționaliști? “Nu existã biruintã fãrã unitate.” Sunt prea multe interese și actori bizari care ne dezbină, simiști-codreniști sau daciști-latiniști sunt doar câteva exemple.

    • Amice Stane, ce demult
      Imi reprosezi,fara perdea_
      Ca-n versurile mele uit
      Sa amintesc de Dacia,

      Ba chiar ma-intrebi, preocupat,
      Ca cel mai bun dintre parinti_
      De n-am cumva de indurat
      Dureri de gingii ori de dinti…

      Incat convins de tine, iata,
      Eu ma-m decis sa-ti satisfac
      Dorinta ta justificata
      De-a explora registrul dac!

      Si, prin urmare, deindata,
      Am scris cu mare-inflacarare
      (Si constiita impacata)
      La poezie-o completare:

      “Sau, falnic, spre Septentrion,
      Sa urci pe antice trasee
      Pana pe piscul Kogaion,
      Pe-a muntilor culme Rifee…

      Precum un gingas Acteon
      Facut faptura cervidee,
      In cinegeticul sezon_
      De-a vanatorii dalba Zee;

      Ori in cinci sulite,sincron,
      Sa fii trimis, la vreo nedeie,
      Ca mesagercu ghinion_
      Spre-a Zeilor Tara meree;

      Si-intr-un final neasteptat,
      Ca Pasarea celebra Phoenix,
      Tu sa renasti_romanizat,
      In Dacia ajunsa _Felix!

      Si-apoi, in mandre sarbatori,
      In miezul iernii, an de an,
      Cu plugusorul pana-n zori-
      Sa ne zici de badea Taian

      Si de-a lui Dochie frumoasa,
      Ce maneci dalbe sufleca
      Si framanta paine aleasa_
      S-aiba rumanul ce manca!

      Sa nu umble-n lumea larga,
      Sa slugareasca la stapan
      Pentru o paine-un pic mai alba!
      Uitand ca s-a nascut roman.”

  2. O vorba inteleapta foarte ne-a parvenit din departari:
    “De intelepciune are parte cel ce raspunde la-intrebari”…
    Dar nu la una sau la doua, ce intamplator pot fi stiute_
    Ci doar cand el raspunsuri bune poate sa dea la mii si sute!

    (Caci Adevarul, Frumusetea si Binele_ din Unitate
    Se nasc si dainuie prin lume_ si in Ansamblu si in Parte)
    Insa pe omul cel neghiob poti sa-l cunosti ce minte are
    Si dupa felul sau narod de-a pune-o singura-intrebare!

    Fiindca Minciuna si Uratul, Nelegiuirea si Prostia_
    In Parte-si afla inceputul care distruge Armonia…
    Neavand nevoie sa se strice__nici zece parti,nici opt, nici sapte;
    Nici cinci, nici patru, trei ori doua, ci numai_ o singura parte!

    (Ca tot intregul ce-impreuna aceste parti intr-o Faptura
    Sa-si piarda orice Frumusete, Finalitate si Masura)
    Suficient sa faca-un suflet ( frumos, in adevar si-n bine)
    Rapid s-ajunga__mizerabil, stupid si fara de rusine…

    Incat din lipsa-i de cultura sa-si fauresca scut si arma
    Si, cu expresii de scursura, pe ulite sa faca larma;
    Ba chiar si pe Academie s-o porcaiasca-adeseori
    Ca toti savantii ei sa stie ca-s niste bieti…nestiutori:

    Ca Iorga, Onciul si Xenopol; Parvan, Bratianu ori Giurascu
    (Tatal si fiul)_N. Banescu,I. Lupas si Panaitescu;
    Ambruster, Pop, Metes, Brezeanu_ce-s respectati azi de tot Neamul_
    Hasdeu,Puscariu ori Saineanu; I.Candrea si O. Densusianu;

    Ori magistralul E. Coseriu__savanti vestiti printre savanti_
    I.Russu ori Marioteanu_au fost cu totii…diletanti;
    Si toata Scoala Ardeleana, si cronicarii nostrl, toti_
    Alesi pe carte, nu spranceana,_au fost cu totii_ idioti!…

    Si ca savanti ca Papahagi ori ca Theodor Capidan_
    Ca sa-si inmoaie-un pic posmagii__s-ar fi vandut chiar la dusman!
    Ca sa prosteasca-o natiune ce limba “dacica” vorbeste_
    C-atunci cand pruncul “mama” spune_rosteste-o vorba-n latineste…

    Fiindca pe vremea aceea-mi pare, nu se nascuse-acel voinic
    Sa-i puna asta intrebare:_Da-n dacica nu zici nimic?
    Ca-indata pruncul , cel ce-n panza sta infasat, ar fi grait:
    _Caciula, basca, barza,branza; capusa, brad__la nesfarsit!

    Pana ce Stani, Florini, Simone_ ce versurile imi diseca_
    Vazand a pruncului simptome, s-ar fi grabit spre …biblioteca!
    Fiindca-i pacat s-aduni in tine produse-n veci de subcultura
    Cand gratuit e__din vechime_ accesu-n sala de lectura…

Leave a Reply

Your email address will not be published.