E foarte rar ca libertatea sa poată fi pierdută brusc

H.P.
Incorect Politic
Martie 3 , 2021

 “E foarte rar ca libertatea sa poată fi pierdută brusc

Sclavajul este atît de terifiant pentru cea mai mare parte a oamenilor obișnuiți cu libertatea încît aceasta trebuie sustrasa în trepte si deghizata aceasta sustragere, într-o mie de feluri pentru ca oamenii sa se poată obișnui progresiv cu sclavia.”

David HUME ( 1771 – 1776 )

Această afirmație, în zilele noastre s-a transformat și ne este vândut într-un concept destul de cunoscut și numit

 

,, the boiling frog ,,

Broasca fiartă la foc mic nu își dă seama

 

Dar cum explici chestia asta ?

Căci dacă suntem cât  de cât buni observatori și sinceri, suntem obligați să recunoaștem că lumea în care trăim nu este una a inteligenței, pentru marea majoritate a oamenilor. Pentru cei mai mulți, este o lume simplistă in alb si negru, condusă prin sloganuri si propaganda ieftină, dar masiva, pe toate gardurile, pardon, pe toate ecranele.

Acesta este rezultatul unei lungi Evoluții, evoluție care accelerează în loc sa se domolească sau să-și schimbe direcția, căci tehnicile moderne utilizate pentru a o amplifica sunt redutabile. Ele se sprijină pe trusturile media si manipularea pe scara larga a emoțiilor oamenilor și a modului în care oamenii percep realitatea. Lumea este reprezentare spunea Schopenhauer nu-i așa ?

Un real regres, de la inteligență la instrumentarea emoțiilor. Acest regretabil regres se înscrie într-o tendința universală tot mai evidentă a ființei umane de căutare a confortului si a efortului minim posibil.

Iată de ce este tot mai dificil de a comunica mesaje complexe unui public larg, obișnuit doar cu sloganuri și mesaje in forma de medalie, scurte, care suna bine, chiar dacă sunt false. Este legea științei comunicării, a propagandei din toate timpurile, astăzi formată la școala mesajelor publicitare repetate la nesfârșit.

 

Lumea modernă este o lume de semne, nu as spune de simboluri. O lume unde legatura cu realitatea ar trebui sa poată fi ușor asociată  cu acestea, lucru care însă nu se întâmpla. Trăim tot mai mult printre semne, ca suspendați in aer si tot mai departe de realitatea dură, care tocmai pentru ca este greu de suportat a fost evacuată, îndepărtată de simbolurile care o de-semnează.

Concret, am putea da câteva exemple, indicii bursieri Dow, s&p, robor, euribor, libor, USD , RON, ș a m d.

Precum o umbra care părăsește corpul care-i dă naștere, aceste semne se îndepărtează tot mai mult de ceea ce ar trebui sa reprezinte lăsându-ne într-o lume de umbre fără corp, o lume falsă, fabricată prin manipularea percepțiilor, cu ajutorul sloganurilor publicitare si a propagandei oficiale.

Asta nu înseamnă că viața a încetat sa fie consistentă, profundă, complexă, nu, deloc, ea continua sa existe cu toate paradoxurile ei, atâta doar, ca ea această viață consistentă este văzută ca o relicvă a unor vremuri de mult trecute. Ne aducem aminte că toate acestea au existat desigur, numai ca ele nu mai sunt operante si nici eficiente. Trăim astfel într-o lume orizontală din care sensul a fost înlăturat, în care sensul a fost ascuns și înlocuit cu alternanța orizontală alb -negru, stânga – dreapta, zero – unu, o lume digitală.

Sunteți pentru sau împotrivă, iar cei puțini care cred încă într-o lume de profunzimi multidimensionale și care sunt tentați sa despice firul de păr in patru sunt considerați inutili si repede respinși. Nu mai e vreme si nu mai sunt vremuri pentru așa ceva !? Păcat.

 

Doar elitele, sau chiar, doar super elitele au încă acces si practica sensul. Voi reveni asupra acestor super elite într-un alt articol. Ceilalți nu au decât dreptul plăcerii simțurilor, oricare ar fi ele aceste plăceri, chiar si cele mai deviante. Pentru asta e nevoie de teoria gender,, in așteptarea legiferării depenalizarii consumului de droguri si a pedofiliei. Prostituția, este cvasi oficială deja de multă vreme.

 

« […] l’américanisme, pour nous, est plus dangereux que le communisme […]. »

Americanismul este pentru noi mai periculos decât comunismul.

 — Julius Evola, Orientations (1950)