Home / Articole Promovate / Washington Post CONFIRMĂ Influența lui George Soros în Protestele #Rezist

Washington Post CONFIRMĂ Influența lui George Soros în Protestele #Rezist

Incorect Politic
Octombrie 11, 2019

„The Washington Post”: „Mulți protestatari din România au fost finanțați de Soros”

Preluat de pe Justițiarul:

Coșmarul serviciilor și al ONG-urilor anticorupție

Dacă spectrul realegerii președintelui Donald Trump în 2020 nu ar fi atât de amenințător pentru opoziția „progresistă” din SUA, nu am fi aflat, chiar din publicații precum The Washington Post, cât de puternică a fost implicarea rețelei lui George Soros în protestele recente din România și nu numai. Nu am fi avut scurgeri de informații de la Casa Albă și agenți CIA care sifonează informații din disctutiile telefonice ale președintelui Trump cu omologii săi, nu am fi avut dezvăluirile lui Rudolph Giuliani, nu am fi avut decizia riscantă și fără precedent al președintelui SUA de a publica transcriptul unei conversații cu un omolog străin (o sursă de angoasă pentru mulți lideri aliați din Europa) și nu am fi avut nici procedura de impeachment în Congresul SUA care pare să promită să pună în lumina, ca efect secundar al luptei politice din SUA, filiera Soros în Europa de Est.

    The Washington Post: mulți protestatari din România au fost finanțați de Soros

Influența lui George Soros

Pe 30 septembrie, The Washington Post a publicat un articol în apărarea lui George Soros, pus la zid de Rudolph Giuliani în scandalul iscat de agentul CIA care a depus plângere împotriva președintelui Trump, după ce a avut acces la detalii din convorbirea lui telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski.

The Washington Post scrie: „Aflând despre legătura AntAC-Soros – micul sâmbure de adevăr îngropat în teoria conspirației a lui Giuliani – mi-am amintit de o vizită jurnalistică pe care am făcut-o în România și Slovacia în 2017. Protestatarii au ieșit în stradă în ambele țări în acel an, cerând ca liderii să fie trași la răspundere pentru presupusa corupție. Cei care doreau să submineze protestele îl acuzau pe Soros, susținând că el este adevărata forță din spatele lor.

I-am întrebat pe unii dintre protestatari și grupurile anti-corupție care activau atunci dacă au primit finanțare de la Soros. Și mulți, dacă nu majoritatea, primiseră. Însă asta e diferit de orchestrarea de către Soros a acțiunilor împotriva rivalilor politici, așa cum susțin aceștia din urmă. Ideea acțiunilor filantropice ale lui Soros a fos mereu aceea de a crea societăți în care oamenii să aibă o șansă echitabilă la participarea civică. Fundațiile sale au încercat să sprijine presa liberă, statul de drept, alegerile monitorizate corect și, da, organizațiile anti-corupție. Astfel, multe ONG-uri, institute și centre din Europa Centrală și de Est au primit, într-un moment sau altul, finanțare de la Societatea Deschisă.”, srie Emily Tamkin, o apologetă a lui George Soros.

Am putea spune că o organizație internațională nu ar trebui să se implice în afacerile interne ale unor țări. Însă nu asta reclama detractorii lui Soros. Ei spun că Soros însuși încearcă să-i submineze. Că el este cel corupt, care vrea să preia o putere care nu-i aparține, care încearcă să stabilească regulile după bunul plac. Asta a făcut liderul politic român Liviu Dragnea când protestatarii au ripostat la încercările sale de a împiedica anticorupția. Asta a făcut fostul premier slovac Robert Fico când protestatarii i-au cerut demisia, după ce jurnalistul de investigație Robert Kuciak a fost asasinat. Asta a făcut premierul ceh Andrej Babis când protestatarii – îngrijorați că premierul vrea să submineze independența justiției – i-au cerut demisia. Asta vor autocrații.”, continuă The Washington Post.

 „Bătrânelul” Soros, sprijinit de democrați, FBI

Da, într-adevăr, nu George Soros însuși se află în spatele tuturor acestor acțiuni. În spatele lor se află o întreagă rețea creată de Soros, cu mai mult sau mai puțin sprijin din partea National Endowment for DemocracyUSAIDRockefeller Brothers FundBiroul pentru Democrație și Drepturile Omului din Departamentul de Stat, plus pleiada de organizații și institute înființate de, deja, o întreagă generație de activiști creată cu migală de Open Society în ultimele decenii.

Iar cazul Ucrainei, o țară pusă acum pe „masa de disecție” în laboratoarele de consultanță politică americane, demosntrează cu asupra de măsură acest lucru.

Articolul citat mai sus, în care apologeta lui Soros îi face mai mult rău decât bine în încercarea de a-l apăra, a fost publicat ca reacție la o serie de declarații ale avocatului lui Donald Trump, Rudolph Giuliani, în contextul scandalului convorbirii telefonice Trump-Zelenski. „Ce vreau să spun este că există o compliciate ucraineană, care a fost mare, semnificativă, cu Hillary Clinton, cu Comitetul Național Democrat, cu o femeie pe nume Alexandra Chalupa, cu ambasadorul, cu o agentă FBI care acum a fost angajată de George Soros, cel care finanța multe.”, a spus Giuliani la Fox News.

Așadar, în spate nu se află doar un bătrân neputincios de 87 de ani (așa cum le place susținătorilor săi să-l descrie în articole intitulate aproape la indigo „Cui îi este frică de George Soros”), ci se află Soros plus agenți FBI, ambasadori, lideri politici democrați din SUA și presă.

O „inocentă” membră a diasporei bate la poarta ambasadei

Așadar, ce s-a întâmplat în Ucraina în timpul campaniei electorale din SUA din 2016, cu Hillary Clinton mare favorită? Valeri Ceali, ambasadorul Ucrainei în SUA (iulie 2015-iulie 2019, numit de fostul regim Poroșenko), a confirmat pentru The Hill că o americancă de origine ucraineana care lucra pentru Comitetul Național Democrat, Alexandra Chalupa, s-a adresat ambasadei Ucrainei pentru a căuta informații despre afacerile din Ucraina ale directorului de campanie al lui Trump, Paul Manafort, în speranța că le va putea prezenta Congresului SUA. Ambasadorul Ucrainei a specificat că, la acel moment, știa despre Chalupa doar că este o membră a diasporei ucrainene, nu o angajată a Partidului Democrat din SUA. „Alexandra dorea să abordeze un membru al Congresului cu scopul de a iniția audierea lui Manafort sau dorea să trimită un jurnalist de investigație care să-l întrebe pe președintele Poroșenko despre Manafort, în timpul vizitei președintelui la Washington.”, spune Ceali. „Reprezentanții ambasadei au refuzat clar să se implice în vreun fel.”, mai spune el.

Chalupa însăși a declarat pentru Politico, în 2017, că „a dezvoltat o rețea de surse la Kiev și Washington, inclusiv jurnaliști de investigație, oficiali guvernamentali și detectivi particulari” și „ocazional, le-a transmis ce a descoperit oficialilor din campania lui Clinton”.

Știm ce s-a întamplat apoi. Donald Trump a câștigat alegerile, însă a început scandalul Russiagate, mașinațiunile democratilor fiind mușamalizate. Una din victimele Russiagate a fost chiar Paul Manafort, condamnat la închisoare pentru evaziune fiscală cu banii primiți pentru cosilierea fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici, îndepărtat de la putere în 2014.

Filiera ucraineană a lui Soros

Rudolph Giuliani se apropie apoi de scandalul conversației telefonice Trump-Zelenski (succesorul lui Poroșenko, ales președinte în mai 2019), scandal pornit de la presupunerea unui agent CIA că Trump pune presiune pe omologul ucrainean pentru a-l compromite pe Joe Biden, posibil contracandidat la prezidențialele din 2020.

Așadar, Giuliani susține că, în 2016, vicepreședintele SUA Joe Biden a făcut presiuni la Kiev petru demiterea procurorului general Viktor Șokin. Șokin investiga nu doar compania ucraineană condusă de fiul lui Biden, Hunter Biden, ci și o companie numită AntAC, finanțată de Soros,fapt confirmat chiar și de Washington Post. „AntAC este compania care are probele că se produceau informații false despre Trump.”, spune Giuliani.

Apoi, intră în scenă Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), o organizație finanțată de George Soros, Rockefeller Brothers Fund, National Endowment for Democracy, USAID și Google. Un material al acestei organizații este citat chiar în plângerea depusă de agentul CIA care a iscat scandalul convorbirii telefonice Trump-Zelenski și care poate duce la impeachment-ul lui Donald Trump (Notă „Justițiarul”: impeachment=punere sub acuzare, anchetă în justiție). Despre ce vorbea organizația finanțată de Soros? Despre o întâlnire avută de Rudolph Giuliani cu șeful de cabinet al președintelui Zelenski și cu șeful interimar al serviciului ucrainean de informații, în august 2019.

Așadar, susținătorii lui Soros continuă să spună că acesta nu se implică personal, în timp ce organizațiile finanțate de el s-au implicat în campania lui Hillary Clinton și sunt citate și de agentul CIA care speră să-l îngroape politic pe Donald Trump!

Amasadoarea SUA și agenta FBI îi țin spatele lui Soros

Închidem cercul filierei ucrainene amnitind de o agentă FBI și o ambasadoare a SUA în Ucraina, Marie Louise Yovanovitch (2016-2019). Este ambasadoarea care a reproșat guvernului de la Kiev, în martie 2019, că nu face suficiente pentru combaterea corupției. Este ambasadoarea despre care procurorul general al Ucrainei, Iuri Luțenko (succesorul lui Viktor Sokin, „procurorul rău” care a cercetat compania lui Hunter Biden și AntAC), a declarat pentru presa americană că i-a dat o listă cu indivizi din Ucraina care nu trebuie să fie urmăriți penal. Printre ei se aflau și mai mulți ONG-iști anticorupție. De aici a izbucnit un scandal care s-a încheiat cu retragerea de la post a ambasadoarei. Ea fusese numită în 2016 de Administrația Obama. Potrivit The Hill, printre ONG-urile pentru care a făcut presiune ambasadoarea se număra și Centrul de Acțiune Anticorupție din Ucraina, finanțat de Departamentul de Stat și George Soros.

Colaborarea SUA-Soros la Kiev a fost vizibilă. Mai multi oficiali de rang înalt ai Departamentului Justiției din SUA au apărut în fotografii ca participanți la conferințele și evenimentele sponsorizate de Soros. Una dintre aceste persoane a fost Karne Greenaway, atunci coordonatoare FBI pentru fraude internaționale și unul dintre agenții care investiga afacerile lui Manafort în Ucraina. A participat la mai multe evenimente și a fost lăudată frecvent de șeful ONG-ului din Ucraina și de presa ucraineană. În 2016, agenta FBI a stat lângă directoarea executivă a ONG-ului ucrainean. Mesajul era limpede: Ambasada susține Centrul de Acțiune Anticorupție. Pentru ca lucrurile să fie și mai limpezi, The Hill scrie că Greenaway s-a retras recent din FBI și a intrat în conducerea … ONG-ului anticorupție din Ucraina.

Revenind la articolul din The Washingto Post citat mai sus, e limpede că rețeaua Soros nu acționează doar în Ucraina, ci și în România, Slovacia sau Cehia – fapt susținut chiar de susținătorii miliardarului. Și nu doar în Ucraina s-a produs coliziunea Soros-Giuliani, ci și în România.

Germenii unui război Soros-Giuliani în România

Să ne amintim de scrisoarea semnată de Rudolph Giuliani trimisă autorităților române în august 2018. Este o scrisoare care vorbea despre: protocoalele secrete şi excesele DNA; intimidarea judecătorilor, a avocaţilor apărării şi a martorilor; o amnistie ce ar trebui dată celor care au fost condamnaţi ca urmare a exceselor; faptul ca guvernul trebuie să se asigure că judecătorii nu sunt intimidaţi de DNA sau de SRI. Giuliani a recunoscut însă că scrisoarea a fost scrisă de o firmă de lobby care l-a plătit pentru a o semna și totul s-a întors împotriva celor care au apelat la acea firmă de lobby. Este însă limpede că Giuliani a fost perceput ca un rival al taberei Soros și al statului profund american.

Ulterior, presa din România a aflat că acea firmă de lobby (condusă de un fost director FBI – Louis Freeh) fusese contractată și de omul de afaceri Puiu Popoviciu. Același Popoviciu a apelat și la o firmă de cosultanță din tabăra rivală din SUA, o firmă condusă de Hunter Biden, fiul fostului vicepreședinte al SUA. Pe terenurile lui Popoviciu a fost construită noua ambasadă a SUA. Putem observa astfel, desigur la o scară mai redusă, germenele unui potențial scandal precum cel din Ucraina, care să aducă de data aceasta rețelele tenebroase din România pe  „masa de disecție” a laboratoarelor politice americane.

Nopți albe pentru serviciile și activiștii din România

Campania prezidențială din SUA și jocul riscant cu impeachment-ul președintelui Trump le fac cu siguranță nopti albe mai marilor serviciilor din România și nu numai. Invesțigatiile pe care le implică impeachment-ul și ripostele impredictibile ale lui Trump și ale avocatului său Giuliani (care arată că este mai puternic decât orice consilier pentru Securitate Națională al administrației) pot scoate la iveală informații care pot răsturna guverne și președinți în micile țări aliate ale SUA. A acționat și la ambasada României la Washington un agent precum Alexandra Chalupa, au existat întâlniri secrete între trimiși neofiociali și controversați ai președintelui SUA (Obama sau Trump) și șefi ai serviciilor din România, au fost jurnaliști de investigație care au lucrat pentru agenții unui partid din SUA, au avut loc  „alegeri monitorizate corect” (poate dintr-o sufragerie) așa cum susține The Washington Post că își dorește George Soros? Nu știm, dar este posibil să aflăm ca urmare a luptei politice din SUA.

Același impeachment al lui Trump se poate întoarce ca un bumerang împotriva taberei democrate, iar Trump poate câștiga alegerile din 2020 en fanfare. Iar când președintele SUA și Giuliani vor strănuta după victorie, se prea poate că nu puțini agenți și activiști din micile țări aliate să facă pneumonie și chiar să recurga la deja brevetata soluție de a-și pune piciorul în ghips. Dar, desigur, există și varianta semnării un acorduri de miliarde și facilități pentru investițiile SUA. O alegere foarte grea, riscantă și costisitoare la București, într-o lume în care Statele Unite conduse de Trump nu vor fi tocmai cel mai bun partener al UE.

Călin MARCHIEVICI

Sursa: Cotidianul

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *