Home / Chestiunea Jidănească / Vasile Bianu: Aceste societăţi anonime cu nume româneşti sunt societăţi evreo-maghiare

Vasile Bianu: Aceste societăţi anonime cu nume româneşti sunt societăţi evreo-maghiare

Sterie Ciumetti
Incorect Politic
August 10, 2020

societăţi evreo-maghiare

Articol apărut în Certitudinea, nr. 68:

 

„Dl. Dr. VASILE BIANU: Domnilor senatori! În şedinţa senatului dela 13 Martie a. c. am avut onoarea să fac o comunicare cu privire la întreprinderile industriale din Ardeal, în deosebi la cele din Turda, cari aproape toate sunt în mâni străine, în cari elementul românesc este sistematic boicotat şi cari sunt tot atâtea focare de iredentism. Astăzi voiesc să vorbesc despre întreprinderile forestiere, cari se găsesc în aceleaşi condiţiuni. Aceste întreprinderi forestiere făcute de diferite societăţi anonime, în cea mai mare parte evreo-maghiare, sunt foarte numeroase şi continuă a se înmulţi pe tot cuprinsul Ardealului. Opinia publică și presa românească sunt alarmate de această stare de lucruri, văzând spiritul străin ce domneşte în aceste întreprinderi, cari în marea lor majoritate nu se orientează după concepţiile dela Bucureşti, ci stau încă sub înrâurirea directivelor din capitala Ungariei. (Aplauze).

[…]

Aceste întreprinderi forestiere sunt foarte numeroase în Ardeal, în frunte cu Foresta, Regatul Mare, Valea Zimbrului, Vidori, etc., fără a mai pomeni pe acele multe de pe valea Mureşului. I. P. S. S. Mitropolitul Primat, Dr. MIRON CRISTEA: Foarte exact; ar trebui să punem capăt acestei stări de lucruri. La noi pe Mureş, nu este un singur funcţionar român.

VOCI: Aşa este!

Dl. Dr. VASILE BIANU: Dar ceea ce este şi mai trist e că de câtva timp au început să se creieze societăţi cu fundatori şi conducători străini, cari îşi iau nume cât se poate mai româneşti, cum este Regatul Mare, etc., cu singurul scop de a induce în eroare autorităţile. Apoi ca să apară mai româneşti, aceste societăţi străine introduc în consiliile lor de administraţie, mai ales pentru locul de preşedinte, câteva nume româneşti, persoane cu situaţii politice, cari joacă rolul de figuranţi, persoane triste, cari uitându-şi locul şi timpul în care trăiesc, servesc interese străine, cari pentru un câştig uşor şi trecător, ca să nu zic pentru un blid de linte, îşi împrumută sau îşi vând numele la acţiuni păgubitoare românismului.

VOCI: Ruşine lor !

Dl Dr. VASILE BIANU: Aceste societăţi anonime cu nume româneşti sunt şi mai primejdioase, întrucât ascunzându-şi calitatea de societăţi evreo-maghiare, induc lumea în eroare şi pot mai cu înlesnire să-şi facă afacerile. Dar să nu credeţi, dlor senatori, că astfel de lucruri se petrec numai în Ardeal şi în Bucovina. Din nenorocire chiar şi în Vechiul Regat se văd lucruri revoltătoare din toate puncte de vedere. Este vorba de marile fabrici de cherestea ale Societăţii Goetz, fuzionată dela Ianuarie 1924 cu Societatea Foresta, de al cărei nume să leagă vestitul Castiglioni, un evreu maghiar cu nume italian şi care societate, deşi funcţionează de atâta amar de vreme în Vechiul Regat, nu este încă nici astăzi naţionalizată. În marele centru Nehoiu, din judeţul Buzău, ca şi în toate celelalte din Moldova şi din tot cuprinsul ţării, Românii sunt boicotaţi pe capete. Din cele câteva sute de funcţionari, pe cari îi are această societate, la toate fabricile şi exploatările ei nu sunt români nici 5 la sută, restul toţi sunt nemţi, unguri şi mai ales evrei maghiarizaţi. Şi, ceeace este şi mai trist, este că majoritatea sunt dintre acei cari în timpul ocupaţiunii germane jefuiau şi chinuiau populaţia românească şi acum toţi acei călăi sunt atotputernici, se resfaţă în bunătăţi, fiind plătiţi cu zeci de mii de lei lunar şi sfidează în mod cinic pe bieţii români, cari muncesc din greu, ca în grea robie, pentru a-şi agonisi o bucăţică de pâne în România Mare. (Aplauze prelungile).

În toate întreprinderile Societăţii Goetz, începând cu Bucureştii, în direcţia generală, la Galaţi, Buzău, Româneşti, Tarcău, Piatra-Neamţ, Keskeş, Argeş, Dorna-Vatra, Broşteni, etc., nu există un singur român cu titlu de administrator, iar cei câţiva români, pripăşiţi pe ici pe pe colea, ca corbii albi, lâncezesc ca simpli supraveghetori, uitaţi de Dumnezen cu anii în asemenea posturi mici şi plătiţi cu 1.400-1.600 lei pe lună, iar nemţi, unguri şi evreii maghiarizaţi, toţi sunt inspectori, directori, subdirectori, procurişti etc, plătiţi gras, dela 5.000 lei în sus, plus tantieme, prime, etc.

Unii dintre aceştia nu ştiu nici o boabă românească şi se poartă în mod arogant, cu dispreţ chiar, faţă de românii resfiraţi prin aceste întreprinderi în situaţii din cele mai inferioare. Mai mult, de când Societatea Goetz s’a unit cu Foresta, s’a început o goană în contra elementului românesc spre a se face loc străinilor importaţi de către aceasta. Aşa, în ziua de 2 April 1924, faimosul evreo-maghiar Sipoş, directorul Forestei, împreună cu alţi trei evrei, deasemenea ungurizaţi, au mers la Nehoiu pentru ca personal să instaleze pe străinii aduşi cu ei înlocuind pe tot aţâţi români, cari în preajma sfintelor sărbători de Paşti au fost lăsaţi pe drumuri şi pentru cari rog pe dl Ministru al domeniilor să le vie în ajutor cât se poate mai curând.

[…]

Să rugăm cu stăruinţă pe dl Ministru al domeniilor ca să dispună facerea unei revizuiri, cât mai urgentă, a marilor întreprinderi forestiere, în special a societăţilor anonime, atât în Ardeal cât şi în Vechiul Regat, pentru a se constata în mod exact felul capitalului lor, forma conducerii cu privire la elementul românesc, calitatea funcţionarilor întrebuinţaţi, dându-se elementului românesc locul ce i se cuvine, conform legii în vigoare, care cere ca 2/3 din capital să fie românesc şi 3/4 părţi din consiliul de administraţie şi din funcţionari să fie români de baştină, iar nu numai cetăţeni români. Societăţile anonime să şi transforme acţiunile la purtător în nominative pentru a se putea cunoaşte felul capitalului, după cum s’a făcut şi cu Reşiţa (Aplauze prelungite;oratorul este viu felicitat).

I. P. S. S. Mitropolitul Primat, Dr. MIRON CRISTEA: Mă asociez din toată inima la cele spuse de dl. Bianu.”

(Vasile Bianu, „Însemnări Din Răsboiul României Mari” – Editura Institutului de Arte Grafice „Ardealul” din Cluj, 1926)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *