Home / Articole Promovate / Strada și Străinătatea

Strada și Străinătatea

Incorect Politic
Februarie 14, 2020

Strada și Străinătatea

 

Strada și străinătatea” – aceeași rețetă în tot Estul Europei

Polonia a început anul 2020 în colimatorul Curții Europene de Justiție. Joi, 9 ianuarie, președintele CEJ, belgianul Koen Lenaerts,  a transmis un avertisment camerei inferioare a Parlamentului polonez, care tocmai a adoptat proiectul de lege privind crearea unei Camere Disciplinare care să-i penalizeze pe judecătorii care contestă noua alcătuire a Consiliului Național al Magistraturii și verdictele altor judecători. „Nu poți fi membru UE dacă nu ai o justiție independentă, instanțe imparțiale care respectă dreptul la un proces corect, care respectă legile UE.”, a spus belgianul. „Încrederea reciprocă nu înseamnă încredere oarbă, trebuie să meriți această încredere zi de zi, așa cum fac toate statele membre, cum fac Belgia, Olanda, Luxemburg sau Portugalia, dar așa trebuie să facă și Polonia, Ungaria, statele din Balcani și asa mai departe.

Lenaerts a făcut declarațiile în Polonia, joi, unde a ajuns simultan cu o delegație a Comisiei de la Veneția, invitată de președintele liberal al Senatului. Senatul are o fragilă majoritate liberală, însă nu are ultimul cuvânt în reforma justiției. Rolul principal este al Seimului controlat de partidul lui Jaroslaw Kcazynski, care poate respinge orice modificări aduse de Senat legilor justiției.

Guvernul Poloniei avertizează: va fi anarhie în justiție

Proiectul de lege propus de puterea din Polonia urmărește să-i împiedice pe judecătorii din țară să decidă că acei colegi ai lor care au fost numiți într-o așa-numită Camera Disciplinară, dar și în Consiliul Național al Magistraturii, nu sunt independenți. Disputa se aseamănă întrucâtva cu cea legată de Secția specială pentru investigarea infracțiunilor din justiție din România. În Polonia, în colimator sunt luați judecătorii, câtă vreme ministrul Justiției este și procuror general și are pâinea și cuțitul în ce privește activitatea procurorilor.

Guvernul de la Varșovia susține că judecătorii au devenit o castă extrem de politizată, cu mulți membri care au activat în timpul regimului comunist și care urmărește să-și asigure impunitatea. Aflat în dispută cu Curtea Europeană de Justiție și Comisia Europeană, guvernul susține că legea poloneză are preeminență în fața legilor UE, ca justiția nu face obiectul controlului UE în niciun stat membru, că organizarea justiției ține de atribuțiile Parlamentului național și că nici Constituția Poloniei, nici statutul Consiliului Național al Magistraturii din Polonia nu prevăd că numirera judecătorilor se face doar de către judecători, fără vreo implicare politică.

Premierul Mateusz Morawiecki și președintele partidului de guvernare, Jaroslaw Kaczynski, susțin că sistemul judiciar din Polonia se va îndreapta spre haos și anarhie, daca legea Camerei Disciplinare nu va fi adopată. „Unde se va ajunge dacă va continua situația asta (în care judecătorii pun sub semnul întrebării verdictele altor judecători și numirile făcute de alți judecători)? Spre haos în justiție. Desigur, niciun stat serios nu poate permite așa ceva.”, a spus premierul Poloniei, la jumătatea lunii decembrie.

Delegația Comisiei de la Veneția invitată de președintele Senatului a sosit în Polonia joi, pentru o vizită de două zile. Firește, miza cea mare era o întâlnire cu oficialii din guvern. Care a fost poziția guvernului de la Varșovia?

                         Guvernul a trimis Comisia de la Veneția la plimbare

Inițial, guvernul nu a exclus posibilitatea unei întâlniri cu delegația Comisiei de la Venetia. Apoi, în ziua sosirii acesteia în Polonia, ministrul adjunct al Justiției a prezentat o scrisoare în care argumentează că vizita delegației nu poate fi decât una informală și, în aceste condiții, le-a sugerat un program experților de la Consiliul Europei: o vizită la Muzeul Rezistenței anti-sovietice și al deținutilor politici din Varșovia.

Directorul Muzeului este un istoric renumit și este gata să vă primească personal și să vă familiarizeze cu aspectele culturale și istorice ale transformarilor prin care a trecut justiția în Polonia. Sunt sigur că informațiile despre contextul schimbărilor din justiție vă vor îmbogăți cunoștințele și vă vor oferi o nouă lumină în care să priviți necesitatea unei reforme.”, se arată în scrisoarea ministrului adjunct al Justiției.

Apoi, oficialul polonez amintește de statutul Comisiei de la Veneția, care precizează care sunt instituțiile care pot invita o delegație a Comisiei într-o țară. Astfel, potrivit Constituției Poloniei și statutului Comisiei de la Veneția, delegatia nu poate fi invitată oficial în Polonia decât de președinte sau premier. Cum președintele Senatului nu are asemenea competență, vizita nu poate socotită decât una cu caracter informal, arată ministrul adjunct al Justiției. Ministerul Justiției va pune la dispoziția delegației toate informațiile de care are nevoie, însă numai într-o deplasare cu caracter oficial, conform legilor internaționale și legilor poloneze, mai arată scrisoarea.

Prin urmare, delegația Comisiei de la Veneția se va întâlni doar cu președintele liberal al Senatului și cu președinta Curții Supreme, Malgorzata Gersdorf, care a devenit un adevărat vârf de lance al opoziției politice din Polonia.

Președintele Senatului, Tomasz Grodzki, este un politician puțin cunoscut în Polonia. După alegerile parlamentare din Polonia, a fost ales cu o majoritate de un vot în funcția de președinte al camerei superioare a parlamentului. Grodzki, aparent puțin pregătit pentru asemenea demnitate, apelează mult la sfaturile lui Donald Tusk, fost premier liberal al Poloniei și fost președinte al Consiliului European. Tusk și Grodzki au devenit repede figurile principale ale campaniei pentru alegerile prezidențiale, ce vor avea loc la primăvară.

 Apeluri la proteste identice cu cele din Cehia și România

Este interesant să trecem în revistă câteva declarații din care reiese limpede strategia liberalilor polonezi, care seamănă leit cu cea a mișcarilor #rezist din Cehia, Slovacia și România.

În luna decembrie, Grodzki a comparat situația din Polonia cu cea din Hong Kong. „Dacă vă uitați la protestele din Hong Kong, veți vedea că asemenea proteste ample în stradă au rolul de a-i influența pe politicieni, pentru că și ei sunt oameni. Într-un stat democratic sunt legi care permit demonstrațiile. Oamenii au dreptul să protesteze.”, a spus Grodzki.

Dar cele mai relevante sunt declarațiile lui Tusk, care consideră că ultima șansă pentru blocarea legilor justiției sunt „strada și străinătatea”. Sună cunoscut?…

Privesc protestele într-un mod foarte practic, pentru că îmi amintesc de protestele din Polonia privind Curtea Constituțională (final de 2015 și începutul anului 2016 – n.red.) și alte instanțe și îmi amintesc de reacțiile Bruxellesului și ale lumii. Eu, spre deosebire de conducătorii de azi, cred că «strada și străinătatea» pot juca uneori un rol foarte pozitiv în istoria poloneză. Tusk a mai spus: „acum, strada poate însemna 100.000 de oameni, iar străinătatea este UE”. „Strada și străinătatea au metode foarte bune pentru a opri guvernul să facă asemenea lucru.”, a spus Tusk, cu referire la adoptarea legii privind Camera Disciplinară. Îi încurajez pe oameni să iasă în stradă nu doar pentru că mi-au lipsit asemenea acțiuni (cât timp a fost președinte al CE – n.red.), ci și pentru că am văzut cum reacționează instituțiile internaționale, opinia publică internațională și am văzut ce emoții sunt generate în țară când sunteți activi și când protestați.”, a spus Tusk, la jumatatea lunii decembrie.

Apelul celor doi politicieni polonezi de mai sus seamănă mult cu apelul lansat de un formator de opinie din Cehia, Jiri Pehe, pentru proteste în masă împotriva premierului ceh Andrej Babis, împotriva căruia OLAF a reluat o anchetă pentru fraudarea a 2 milioane de euro fonduri europene, pe care premierul le-a returnat cu mul timp în urmă. „Dacă, după auditul Comisiei Europene, Andrej Babis nu pleacă de la guvernare, nu vor fi suficiente demonstrații în spirit de festival. Este nevoie de un scenariu ca în Hong Kong, Chile, Liban. Adică demonstrații zilnice, până pleacă.”, spunea analistul politic Jiri Pehe.

Cuvântul de ordine este radicalizarea

În Polonia, apelurile la proteste sunt interpretate în presa apropiată guvernării conservatoare ca un start pentru campania prezidențială și chiar mai mult decât atât. „Președintele Senatului a făcut o paralelă greșită cu protestele din Hong Kong, pentru că lupta de acolo, ca și în cazul guvernului Poloniei, se dă pentru independența față de Big Brother. De aceea, protestatarii din Hong Kong sunt mai aproape de optica guvernului Poloniei. Dincolo de asta, paralela are de-a face cu brutalitatea protestelor din Hong Kong. Oare astea sunt evenimentele la care visează președintele Senatului în timp ce se preface că este un prumbel al pacii?”, scrie publicația wPolityce.pl.

Publicația amintită îi compară pe politicienii liberali și pe judecătorii care se opun reformei cu nobilii polonezi care au supus țara puterilor străine în secolul 18, doar pentru a-și asigura pozițiile dominante. „De mai multe zile, strada și americanii (ironia istoriei) s-au mobilizat cu toate forțele și resursele de partea opoziției (…) Opoziția se folosește de chestiunea justitiei într-un mod extrem de cinic și dintr-un alt motiv – radicalizarea. Nu este o întâmplare că liberalii lansează proteste chiar acum, când încep să piardă în sondaje. Dacă opinia publică le va permite cinicilor și manipulatorilor din presă să câștige, atunci s-ar putea să treacă decenii până vom avea o nouă ocazie de a avea un stat normal și o justiție eficientă și liberă.”, scria wPolityce.pl, pe 18 decembrie.

    Călin MARCHIEVICI, Cotidianul

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *