Home / Articole Promovate / Romeo & Julieta la Auschwitz

Romeo & Julieta la Auschwitz

Incorect Politic
Octombrie 7, 2019

Romeo & Julieta la Auschwitz

Preluat de pe IonCoja:

Romeo & Julieta la Auschwitz

Domnule profesor ION COJA, ați ieșit pe piață cu o carte nouă, care poartă un titlu incitant: Romeo și Julieta la Auschwitz.

Incitant? La ce te incită pe dumneata?

Mă incită s-o citesc!

Așa da! E corect! Doar de-aia a fost scrisă, ca să fie citită.

Din foaia de titlu aflăm că este vorba de o piesă de teatru. O piesă de teatru de 175 de pagini! Credeți că se va juca vreodată?

În lumea teatrului de azi, regizorii au căpătat un nărav, taie zeci de pagini din piesele pe care le joacă! Eu le dau un text pe care se pot juca cu foarfeca cât vor. Măcar asta să-i atragă, altminteri mai degrabă se vor preface că n-au citit-o! Nici vorbă să o joace, chiar prin trunchiere. Și-ar da foc la valiză! Eu voi fi mulțumit să știu că va fi citită de un număr cât mai mare de cititori. De preferat, tinerii cititori, ei sunt asaltați de propaganda mincinoasă!

E vorba de propaganda holocaustului? Este vorba de o piesă negaționistă?

Nu neg holocaustul, dimpotrivă, îl rememorez în componentele sale cele mai spectaculoase, dacă pot spune așa! Spectacolul suferinței?! Sună cinic, este revoltător să faci spectacol din suferința cea mai cumplită prin care a trecut omenirea! Dar spectacolul la care invit cititorii este numai al ideilor, al gândurilor pe care i le poate trezi unui ins normal absurditatea holocaustului. Insul normal fiind eu, autorul. Iar când spun „absurditatea holocaustului” am în vedere faptele invocate, puse pe seama holocaustului și, mai ales, reverberațiile acestui eveniment în literatura holocaustului, atât de bogată! Mă înscriu și eu în această literatură, chiar dacă o să fac notă discordantă! E năravul meu să le stric colegilor sărbătoarea! Ba chiar să fac spectacol din acest demers. Un spectacol jovial, amical, colegial aș putea spune. Sunt un om cumsecade.

Luna aceasta veți împlini 77 de ani! S-ar putea spune că elanul dumneavoastră creator nu s-a diminuat cu nimic!

La vârsta mea te gândești la despărțirea de lumea în care ai făcut umbră pământului. Te gândești în fel și chip! Eu mă gândesc la cele cu care aș rămâne dator dacă aș da mâine colțul. Mă gândesc la proiectele rămase în stadiul de intenție. Să vedem cât mă mai rabdă bunul Dumnezeu! Voi încerca să las în urma mea cât mai puține lucruri nefăcute. Unele proiecte sigur vor rămâne intenții, lăudabile sau caraghioase, penibile. Mă gândesc la proiectele politice! Numai că proiectele politice nu le poți realiza de unul singur!… Nu este numai vina mea că rămân de căruță cu ele. În schimb, pentru cărțile cu care voi rămâne dator vina este numai a mea!

Despre ce cărți este vorba?

Mai înainte de orice aș pomeni de Dicționarul ecologic al limbii române, pe care l-am lucrat numai primele trei litere. Apoi piesa Spitalul diafan, în care ar urma să fie internați trei pacienți cu totul speciali: Nicolae Bălcescu, Avram Iancu și Mihai Eminescu…

Văleu!

Fac publice aceste intenții pentru a-mi forța mâna „cea scriitoreață” să se pună la treabă. Dacă Dumnezeu îmi mai dă vreo trei-patru ani… Ar mai fi timp și pentru partea a 4-a din Șeitanii, la care am scris câteva zeci de pagini, întitulate deocamdată Golaniada… Despre ce a urmat zilei de 21 decembrie 1989.
Ar fi utilă și publicarea unei antologii din cele peste o mie de texte publicate pe site-ul meu, care îmi cam mănâncă orele cele mai prolifice ale zilei. Sunt texte care mă definesc mai bine decât literatura beletristică. N-ar strica să apuc să scriu și ceva memorii, am trecut prin momente și experiențe care pot fi pilduitoare pentru cei ce vin din urmă. Mă gândesc în primul rând la nepoatele mele… Mă amăgesc și eu că aș putea fi util și altora. M-am amăgit așa toată viața. E prea târziu să mă schimb! Ce zici?

Am auzit la oameni din preajma dumneavoastră folosind cuvîntul cojisme! Mi s-a părut relevant pentru impactul dumneavoastră asupra celor ce vă cunosc!…

Mi-ai dat o idee: să trec cuvîntul cojisme în Dicționarul ecologic! Am să te rog pe dumneata să-i dai definiția! Îți mulțumesc de pe acum!

Mă întorc la titlul piesei, Romeo & Julieta la Auschwitz… Este, probabil, povestea unei idile petrecute la Auschwitz între un german nazist și o deținută evreică? Era posibilă o asemenea poveste?

Abia după ce am terminat piesa, în urmă cu vreo 14-15 ani, am aflat că la Auschwitz chiar s-au petrecut asemenea idile, unele încheiate fericit, cu mariajul protagoniștilor. Ceea ce nu e cazul și cu eroii mei! Care găsesc altă cale de a rămâne împreună, nedespărțiți!… O soluție cu totul neașteptată, de care n-am știut când m-am apucat de scris piesa!

Cum așa? N-ați știut cum se va termina piesa?

Păi, dacă aș fi știut, probabil că n-aș mai fi scris-o! Am scris piesa curios să aflu cum se va termina! Și sunt foarte mulțumit de deznodămînt! Ceea ce m-a atras a fost tocmai sentimentul că nu poate fi scrisă o piesă cu acest subiect!… La fel s-au petrecut lucrurile și cu piesa Pariul valah… Eram convins că nu se poate pune pe scenă tragedia brâncovenilor! S-a ivit pe neașteptate o situație în care m-am simțit obligat să încerc. Am încercat și am fost foarte mulțumit de rezultat!

Deci piesa este scrisă în urmă cu 15 ani! De ce o publicați abia acum?

Piesa este riscantă, mulți nu-i vor înțelege mesajul! Am testat pe câțiva cititori și nu m-am mirat să constat că unora li s-a părut un text anti-semit! Altora li s-a părut un text anti-german! Nu se pune așa problema! Pentru mine grija a fost cu totul alta. M-a urmărit o singură țintă: calitatea literară! Să fie literatură ce scriu, să aibă un grad înalt de literaritate, să nu fie textul copleșit de idei politice, de dezbateri istorice obositoare, ecou al discuților cu privire la Holocaust, discuții la care am participat și eu. Am atins tangențial această perspectivă, însă miza textului nu este să dea un verdict în această dispută. Ci am scotocit în gândurile pe care ți le poate stârni titlul, ideea unei idile la Auschwitz, o idilă interzisă de contextul istoric, de lumea din jurul celor doi protagoniști. Așa am descoperit că „luna răsărea și la Auschwitz”! Sigur, vor fi mulți nătărăi care se vor repezi să scoată din context anumite fraze ca să condamne textul și pe autor! Autorul a scris acest text pentru cititorii destupați la minte, care au exercițiul lecturii literare și sunt capabili să se desprindă de ideile vehiculate la TV sau pe internet de toți prostănacii prețioși! Am ezitat să public textul, dar spectacolul oferit în ultima vreme de susținătorii unui muzeu al holocaustului la Bucurști m-a făcut să las deoparte orice reținere și să le pun în față dovada prostiei lor agresive și de neacceptat într-o lume cu simțul umorului și al măsurii! Așa cum este lumea noastră românească! Sper că această piesă să fie citită de dna Firea și ceilalți care susțin ideea construirii acelui muzeu. Am explicat la tribunal de ce nu se poate edifica un asemenea muzeu la București, în România!… Firește, piesa nu atinge acest subiect, nu atinge niciun subiect politic, ci este literatură pură, este literatură de dragul literaturii. Sau, mă rog, așa am intenționat eu să fie! Cred că am reușit… Sunt mulțumit de ce a ieșit!

Cum poate fi procurată cartea dumneavoastră?

Încă nu știu. Am dat deja câteva exemplare gratuit! Am dat așa câteva mii de cărți, de-a lungul anilor, dar nu mă mai ține cureaua. Va trebui să le dau pe bani, să am și eu un câștig de pe urma holocaustului, nu?! …Mai vedem!

La ce editură a apărut?

La editura AEVEA, editura mea. Cu altă editură aș fi avut probleme. Mi-am făcut propria mea editură ca să nu mai depind de alții.

Se poate spune că Romeo & Julieta la Auschwitz este un samizdat?

Da, așa a calificat-o și Stelian C., unul dintre primii cititori ai piesei. A avut dreptate.

A consemnat Nikita Vancea

One comment

  1. … cum poti comemora ceva ce nu a existat?
    Poti fabula pe o tema care este fantezista, imaginara – cum e povestea jidaneasca despre ce nu a fost dar ei ar vrea sa credem si SA PLATIM povestea lor – hoilocaust, cica.
    E simplu – nu poti nega ceva ce nu a existat dar nici sa comemprezi nu mi se pare deloc sanatos, pacat de munca Profesorului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *