Home / Articole Promovate / Mesajul Naționaliștilor din Franța

Mesajul Naționaliștilor din Franța

Incorect Politic
Octombrie 25, 2019

Mesajul Naționaliștilor din Franța

Preluat de pe Buciumul:

Ce se întâmplă în Franța? Ţinând cont de ultimele evenimente din Franţa, evenimente pe care presa din România nu le prezintă destul de bine, redacţia noastră s-a adresat naţionaliştilor francezi. Pe aceştia i-am cunoscut la Tâncăbeşti, sunt adepţi ai Mareşalului Philippe Pétain, catolici, monarhisti şi anti-globaliști. L-am contactat pe unul dintre ei care este un bun cunoscător al situației politice din Franta.

Motivul pentru care ne-am adresat unui naționalist francez, este informaţia care circulă în anumite cercuri, ca guvernul francez doreşte să treacă la unele măsuri represive împotriva naţionaliştilor din Franţa.

Aceştia din urmă nu au absolut nicio legătură cu protestele. Motivul este halucinant, acelaşi pe care îl întâlnim şi la noi când “formatori de opinie” trag semnale de alarmă că în perioada de criza “vine extrema dreaptă la putere”. O parte din “vestele galbene” încep să se apropie ca revendicări şi speranţe de cele ale naţionaliştilor francezi, de exemplu ei condamna întreaga clasă politica şi par a fi anti-globaristi.

Guvernul francez a intrat, se pare, în panică după ce nici una din mişcările politice sau sindicaliste nu au putut să revendice protestele.

O poziție a unui naționalist francez era de dorit conform dictonului “audiatur et altera pars”.

Mesaj Naţionalist din Franţa

Mișcarea vestelor galbene — numită după vestele reflectorizante galbene purtate de manifestanți — este o mișcare de protest nestructurată care a apărut în Franța în octombrie 2018. Inițial pornite de la creșterea prețurilor la combustibilul auto (parțial legată de creșterea impozitului la produsele petroliere), protestele s-au extins rapid la alte revendicări, în legătură cu puterea de cumpărare a clasei de mijloc și a celei de jos, în special din zonele rurale și periurbane, la demisia sau îndepărtarea președintelui Republicii Franceze, Emmanuel Macron.

În maniera unei revolte, această mobilizare își are originea în distribuirea pe rețelele sociale a unor apeluri ale cetățenilor de a protesta. Prezentată de mass-media ca fiind spontană și nonpartizană, este organizată în jurul unui prim eveniment național pe 17 noiembrie 2018, care se repetă în sâmbăta următoare.

Violențele provoacă semnificative pagube materiale, în special la Paris, și duc la numeroase arestări. În timpul mitingurilor, mai mulți oameni mor și sute sunt răniți. Demonstranții primesc susținerea opiniei publice și a mai multor lideri ai partidelor politice de opoziție (Nicolas Dupont-Aignan, Jean Leal, Marine le Pen, Jean-Luc Mélenchon, Laurent Wauquiez).

Inițial ostilă oricărei revendicări a mișcării, puterea executivă anunță la începutul lunii decembrie 2018 un moratoriu privind creșterea taxelor de combustibil, apoi retragerea acestuia din proiectul de lege a finanțelor. Sentimentul pierderii puterii de cumpărare este, de asemenea, unul dintre motivele citate de mulți observatori. Ediția 2018 a “Portretului social al Franței” publicat de INSEE indică faptul că venitul mediu disponibil pe gospodărie în euro este în 2016 mai mic cu 1,2% decât nivelul din 2008, adică cu 440 euro mai puțin anual.

Motive economice

Micșorarea veniturilor vizează o mare parte a clasei de mijloc (67%), care este afectată în mod deosebit de creșterea contribuțiilor sociale și a taxelor pe veniturile de capital. Potrivit studiului, reformele fiscale și sociale implicate reprezintă principala cauză. Pe termen scurt, în primul semestru al anului 2018, economiștii subliniază o încetinire drastică a creșterii economice, dar în al patrulea trimestru din 2018 o revenire și o creștere a puterii de cumpărare de 1,7%.

De la sfârșitul anilor 2000, rata de abținere la alegeri a fost în creștere în mod constant pentru a ajunge la niveluri record în timpul celei de-a Cincea Republici. Noul președinte, Emmanuel Macron, își pierde rapid popularitatea și cristalizează nemulțumirea, părând îndepărtat de popor prin declarațiile și măsurile sale economice. La rândul lor, sindicatele profesionale se confruntă cu eroziunea continuă a membrilor lor. Astfel, la sfârșitul anului 2018, unele veste galbene doresc să “răstoarne elitele”, indiferent dacă acestea sunt politice sau sindicale. Această revoltă este în multe privințe comparabilă cu începutul Revoluției Franceze de 1798.

Manifestanții încep sa fie naționaliști și resping politicianismul

Țara este bogată, dar această bogăție este concentrată în mâinile unei minorități lipsite de utilitate socială, pe care majoritatea o percepe ca parazitând sistemul economic. Există, deci, un puternic sentiment de respingere a partidelor politice și a sindicatelor, care sunt incapabile să recupereze mișcarea pentru beneficiul lor. În același timp, problema este, de asemenea, legată de componența protestelor. Între orele 8 și 14, adevăratele veste galbene franceze, care nu au reușit să reziste într-o lună cu salariile lor, și care sunt zdrobite de taxe, apoi de la 14 la 20, huligani, Antifa, activiști “Black Block” și alți anarhiști și, în final, între orele 20 şi 23, arabi și negri veniți doar să jefuiască și să fure (poliția fiind ocupată toată ziua, nu mai controlează acești nou-veniți).

Astfel, sentimentele majorității demonstranților ajung treptat la cele ale naționaliștilor, care, cel puțin la nivelul mass-media, devin din ce în ce mai mult singurii reprezentanți ai acestei furii crescânde. Conștient de acest lucru, guvernul încearcă să mediatizeze cele câteva arestări pe care a reușit să le facă în cercurile așa-zise “de extremă dreaptă”, și amenință să suspende libertățile publice prin decretarea stării de urgență. În jur de 80% din francezi sprijină mișcarea “vestelor galbene”, potrivit institutelor de sondaje… Situația poate evolua foarte repede… ziua de mâine ne aparține!

Semneaya P.Bonneau

Mesajul în franceza

Le mouvement des Gilets jaunes — du nom des gilets de haute visibilité de couleur jaune portés par les manifestants — est un mouvement de protestation, non structuré, apparu en France en octobre 2018. Au départ centrée sur la hausse des prix du carburant automobile (elle-même liée pour partie à l’augmentation de la taxe sur les produits pétroliers), la contestation s’élargit rapidement à d’autres revendications, portant sur le pouvoir d’achat des classes moyennes et populaires, notamment rurales et périurbaines, la démission ou encore la destitution du président de la République française, Emmanuel Macron.

À la manière d’une révolte, cette mobilisation trouve son origine dans la diffusion sur les réseaux sociaux d’appels de citoyens à manifester. Présentée par les médias comme spontanée et non partisane, elle s’organise autour d’une première manifestation nationale le 17 novembre 2018, qui se répète les samedis suivants. Des violences provoquent d’importants dégâts matériels, notamment à Paris, et conduisent à de nombreuses arrestations. Pendant les rassemblements, plusieurs personnes meurent et des centaines sont blessées. Les manifestants reçoivent le soutien de l’opinion publique et de plusieurs dirigeants de partis politiques d’opposition (Nicolas Dupont-Aignan, Jean Lassalle, Marine Le Pen, Jean-Luc Mélenchon, Laurent Wauquiez).

Initialement hostile à toute revendication du mouvement, le pouvoir exécutif annonce début décembre 2018 un moratoire sur la hausse des taxes sur les carburants, puis son retrait du projet de loi de finances. Le sentiment de perte de pouvoir d’achat est également une des raisons invoquées par de nombreux observateurs. L’édition 2018 du « Portrait social de la France » de l’Insee indique que le revenu disponible moyen par ménage en euros constants est en 2016 inférieur de 1,2 % à son niveau de 2008, soit 440 euros annuels de moins.

*

La baisse de revenus concerne une grande partie de la classe moyenne (67 %), qui est particulièrement impactée par la hausse des cotisations sociales et des prélèvements sur les revenus du capital. Selon l’étude, les réformes fiscales et sociales engagées en sont la principale cause. À plus court terme, au premier semestre 2018, les économistes soulignent un net ralentissement de la croissance économique, mais prévoient au quatrième trimestre 2018 un rebondissement et une progression du pouvoir d’achat de 1,7 %

À partir de la fin des années 2000, le taux d’abstention aux élections augmente de façon continue pour atteindre des niveaux records sous la Ve République. Le nouveau président, Emmanuel Macron, perd rapidement en popularité et cristallise le mécontentement, paraissant éloigné du peuple de par ses déclarations et ses mesures économique. De leur côté, les syndicats professionnels connaissent une érosion continue de leurs adhérents. C’est ainsi que, fin 2018, certains Gilets jaunes ont la volonté de « renverser les élites », qu’elles soient politiques ou syndicales. Cette révolte est en beaucoup de points comparable à ce qu’a été le début de la Révolution française de 1798.

*

Le pays est riche mais cette richesse est concentrée entre les mains d’une minorité dépourvue d’utilité sociale, que la majorité perçoit comme parasitant le système économique. Il existe donc un fort sentiment de rejet des partis et syndicats, incapables de récupérer à leur profit le mouvement. Parallèlement, le problème est également lié à la composition des protestations. De 8 à 14 H vrais gilets jaunes, français qui ont été incapables de finir leurs mois avec leurs salaires, et qui sont écrasés par les taxes, puis à 14 h à 20 h hooligans, antifa, militants de “Black Block ” et d’autres anarchistes et enfin à 20 h à 23 h arabes et noirs qui viennent simplement piller et voler. (la police a été très occupée durant toute la journée et ne contrôle plus ces nouveaux arrivants)

Ainsi, les sentiments de la majorité des manifestants rejoignent petit à petit ceux des Nationalistes, qui, sur le plan médiatique au moins, sont de plus en plus les seuls représentants de cette colère qui monte. P-M Bonneau: Conscient de cela, le gouvernement tente de médiatiser les quelques arrestations qu’il a pu effectuer dans les milieux qualifiés « d’extrême droite » et menace de suspendre les libertés publiques en décrétant l’état d’urgence. 80 % des Français environ disent soutenir le mouvement des « gilets jaunes » selon les instituts de sondage… La situation peut évoluer très vite… Demain nous appartient !

sursa Razboiulinformațional

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *