Incorect Politic O Publicație Dizidentă
Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Martie 30, 2026
CURAJ, ADEVĂR ȘI LIBERTATE!
Senatorul Miron Manega (S.O.S.) a propus abrogarea legilor delictului de opinie!
După mulți ani de lupte, de prigoniri și de jertfe, în sfârșit un senator a propus desființarea legilor pe baza cărora cetățenii români pot ajunge la închisoare pentru simple opinii exprimate în spațiul public.
Aceste legi ale delictului de opinie au făcut victime și au distrus destine, fiind folosite inclusiv pentru a descinde în casa generalului centenar, veteran de război, Radu Theodoru. Totodată, prin aceste legi nefaste a fost târât prin tribunale colonelul Vasile Zărnescu. Aceste legi au fost folosite de autorități pentru a permite mascaților să descindă în casele elevilor minori, traumatizându-le familia și cauzându-le probleme serioase. Participanții la comemorarea de la Tâncăbești, cunoscuți ca „Lotul Tâncăbești”, au proces penal din cauza acelorași legi staliniste. Jurnaliști, precum administratorul site-ului De Veghe Patriei, Cătălin Dănoiu, activiști civici precum Eugen Sechila și oameni obișnuiți care au ajuns să aibă dosare penale pentru postări pe Facebook sunt doar câteva exemple de pagube morale și sociale pe care aceste legi le-au făcut de-a lungul anilor.
Atâtea lacrimi și nedreptăți sunt în sfârșit răzbunate de un om politic demn și curajos, care a reușit să nu cedeze în ciuda presiunilor. Toate încercările de vrăjmășie au fost strivite. Toate planurile de ademenire, toate încercările de cumpărare a sufletelor, toate încercările de dezbinare și toate trădările au căzut la pământ. Actul de curaj al senatorului este un pas important pentru restaurarea dreptului la liberă exprimare în România. Sigur că inițiativa legislativă va cădea atunci când se va supune la vot. Dar este un început necesar și această ocazie trebuie folosită pentru a atrage atenția asupra caragialeștii democrații în care trăim, dar în care nu avem dreptul la opinie.
Inițiativa a fost legată în mod inteligent de un proiect de lege privind legitimitatea apărării interesului național al României.
Iată proiectul și expunerea de motive:
PROPUNERE LEGISLATIVĂ
CAMERA DEPUTAȚILOR
SENATUL ROMÂNIEI
LEGE
privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1 – Obiectul legii
Prezenta lege stabilește cadrul juridic privind exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale în scopul promovării și apărării intereselor naționale ale României, cu respectarea Constituției României și a tratatelor internaționale la care România este parte.
Art. 2 – Definiții
În sensul prezentei legi, prin interese naționale se înțelege ansamblul valorilor, obiectivelor și priorităților care asigură suveranitatea, unitatea, integritatea teritorială, identitatea constituțională, securitatea și dezvoltarea statului român.
CAPITOLUL II
Exercitarea libertăților fundamentale
Art. 3
(1) Exprimarea opiniilor, ideilor și informațiilor privind interesele naționale constituie o formă legitimă de exercitare a libertății de exprimare.
(2) Folosirea libertății de conștiință, exprimare, informare, asociere – întru apărarea intereselor identității românești este recunoscută ca fundamental legitimă și nu poate fi restricționată pe nici o cale.
(3) Exercitarea acestui drept se realizează cu respectarea ordinii constituționale, a drepturilor și libertăților celorlalți cetățeni și a legislației în vigoare.
Art. 4 – Se abrogă Legea nr.107/2006, O.U.G. nr.31/2002, Legea nr.217/2015, Legea nr.157/2018 și Legea nr.241/2025, care încalcă flagrant Constituția, după cum urmează:
-
în plan individual, încalcă flagrant art.1.3, 20, 23.1, 29, 30, 31, 40, 53 din Constituție și le anulează legitimitatea, căci neagă libertăți naturale, fără de care acordul constituțional nu mai poate fi prezumat;
-
în plan colectiv, încalcă art.2, 3.4, 54.1, 55.1 din Constituție, stînjenind apărarea intereselor naționale, provocînd blocarea anticorpilor identitari, deci corodînd suveranitatea României;
-
în plan istoric, reprezintă o trădare a strădaniilor înaintașilor noștri, care au întărit țara, față de orice tip de acțiuni păgubitoare, prin aceste legi încălcându-se astfel art.33.2/3 din Constituție;
-
în planul echității, reprezintă o favorizare selectivă pe criterii etnice, încălcînd principiile de nediscriminare între cetățenii de orice etnie, asumate constituțional (art.4, 6.2, 16.1 din Constituție);
-
în plan justițiar, prin formulări imprecise, oferă aparatului administrativ și juridic posibilități de interpretare arbitrară/ imprevizibilă/ abuzivă/ tendențioasă;
-
în plan logic, reprezintă o circularitate absurdă, căci protejarea exclusivă a intereselor unei alte etnii, denotă prin aceste legi un exces de influență/putere a acesteia, exces a cărui denunțare poate fi incriminată pe baza lor.
CAPITOLUL III
Evaluarea cadrului legislativ
Art. 5
(1) Parlamentul României instituie un mecanism de evaluare periodică a legislaţiei care reglementează limitele exercitării libertăţilor fundamentale.
(2) Evaluarea va urmări:
a) conformitatea cu Constituția României;
b) respectarea principiului proporționalității;
c) claritatea și previzibilitatea normelor juridice.
Art. 6
(1) În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, comisiile juridice ale Parlamentului vor prezenta un raport privind compatibilitatea cadrului legislativ existent cu principiile prevăzute de prezenta lege.
(2) Pe baza raportului pot fi inițiate proiecte de modificare sau abrogare a legislației analizate, în condițiile Constituției.
CAPITOLUL IV
Garanții constituționale
Art. 7 – Restrângerea exercitului drepturilor și libertăților fundamentale poate fi realizată numai în condițiile art. 53 din Constituția României.
Art. 8 – Autoritățile publice au obligația de a asigura interpretarea și aplicarea legislației în sensul respectării drepturilor și libertăților fundamentale.
CAPITOLUL V
Dispoziții finale
Art. 9 – Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 din Constituția României, republicată.
*
EXPUNERE DE MOTIVE
I. Premise. Necesitatea reglementării
România se află într-un moment istoric în care apărarea intereselor sale naţionale nu mai poate fi tratată ca un subiect marginal sau secundar în raport cu tendinţele birocratice, ideologice sau administrative care tind să limiteze exprimarea liberă a cetăţenilor.
În ultimele decenii, sub presiunea unor curente legislative şi administrative excesiv de restrictive, spaţiul libertăţii de exprimare, al libertăţii de conştiinţă şi al libertăţii de asociere a fost adesea supus unor interpretări care au generat teamă, autocenzură şi incertitudine juridică. Într-un stat democratic matur, cetăţeanul nu trebuie să fie pus în situaţia de a se teme că exprimarea ataşamentului faţă de valorile, istoria, cultura şi interesele naţionale poate deveni obiectul unor interpretări arbitrare.
Ţara noastră traversează o perioadă complexă, marcată de transformări geopolitice, economice şi culturale accelerate, în care statele europene îşi reafirmă tot mai ferm dreptul legitim de a-şi proteja identitatea, valorile şi interesele naţionale.
În acest context, este esenţial ca statul român să ofere cetăţenilor săi garanţii juridice clare că exercitarea drepturilor fundamentale — libertatea de conştiinţă, libertatea de exprimare, libertatea de asociere şi libertatea de informare — poate fi realizată fără teamă de interpretări arbitrare, atunci când aceste drepturi sunt exercitate în scopul promovării intereselor legitime ale României.
II. Obiectivele principale
În ultimii ani, în spațiul public au apărut dezbateri privind modul în care anumite acte normative sunt interpretate și aplicate în raport cu libertățile fundamentale. Într-o societate democratică, asemenea preocupări trebuie analizate transparent, prin mecanisme parlamentare și constituționale, pentru a asigura echilibrul între:
• combaterea extremismului și a discursului de ură;
• protecția demnității umane și a demnității identitare;
• garantarea libertăților fundamentale;
• protejarea intereselor naţionale legitime ale statului roman şi ale cetăţeanului român. Iniţiativa legislativă are ca obiectiv:
-
interesul vital al naţionalismului românesc, în sensul constitutional, prevăzut de art.1 din Constituţie, de a îndepărta obstacolele din calea apărării identităţii naţionale;
-
afirmarea caracterului legitim al exprimării opiniilor privind interesul naţional, în limitele Constituţiei;
-
prevenirea interpretărilor excesiv restrictive ale libertăților fundamentale;
-
creșterea previzibilității normelor juridice aplicabile domeniului libertății de exprimare și asociere; 5. instituirea unor mecanisme de control constituțional și parlamentar asupra legislației care afectează aceste libertăți. Prezenta propunere legislativă nu urmărește sub nicio formă relativizarea obligațiilor României privind combaterea antiromânismului, rasismului, antisemitismului, xenofobiei sau a altor forme de extremism. Scopul său este exclusiv acela de a asigura claritate legislativă, previzibilitate juridică și proporționalitate în restrângerea drepturilor fundamentale. De asemenea, inițiativa propune instituirea unui mecanism parlamentar de evaluare a compatibilității legislației relevante cu dispozițiile constituționale privind libertățile fundamentale, ca expresie a rolului Parlamentului de garant al suveranității naționale și al statului de drept. Această inițiativă legislativă pornește de la un principiu simplu: loialitatea față de statul român, promovarea interesului național și exprimarea identității naționale nu pot fi suspectate, implicit sau explicit, ca fiind incompatibile cu democrația. Dimpotrivă, acestea reprezintă elemente firești ale unei societăți libere, pluraliste și suverane. Într-un climat internațional în care statele își reafirmă legitimitatea de a-și apăra interesele economice, culturale și de securitate, România nu poate rămâne într-o zonă de ambiguitate juridică sau de vulnerabilitate legislativă. Statul român are obligația constituțională de a-și proteja cetățenii, identitatea și valorile fundamentale, iar Parlamentul are datoria de a asigura un cadru legislativ clar, previzibil și echilibrat. Prezenta inițiativă legislativă nu urmărește slăbirea mecanismelor de combatere a extremismului, a rasismului sau a discursului de ură. Acestea rămân obiective esențiale ale statului român. Însă combaterea extremismului nu trebuie confundată cu limitarea exprimării legitime a opiniilor privind interesul național, istoria națională, identitatea culturală sau opțiunile politice suveraniste în sens democratic.
III. Impactul socio-economic
În lipsa unor garanții legislative explicite, există riscul ca formulări juridice insuficient de clare să permită interpretări excesive sau neuniforme, ceea ce afectează încrederea cetățenilor în instituțiile statului și în statul de drept. Legea trebuie să fie clară, previzibilă și aplicată uniform, nu utilizată selectiv sau interpretată extensiv în detrimentul libertăților fundamentale.
Parlamentul României, ca organ reprezentativ suprem al poporului român, are obligaţia de a examina permanent dacă legislaţia adoptată serveşte interesul public şi respectă pe deplin Constituţia. De aceea, prezenta lege propune instituirea unui mecanism parlamentar transparent de evaluare a compatibilităţii legislaţiei relevante cu drepturile şi libertăţile fundamentale.
Această lege reprezintă un demers de reafirmare a echilibrului dintre libertate şi responsabilitate, dintre protecţia demnităţii umane şi dreptul legitim al cetăţenilor de a-şi apăra interesele naţionale prin mijloace democratice.
în contextul transformărilor geopolitice, economice și sociale, devine necesară clarificarea raportului dintre:
* libertatea de exprimare, conștiință, asociere și informare;
*protejarea valorilor democratice și constituționale;
*apărarea intereselor legitime ale statului român și ale cetățenilor săi.
IV. Impactul bugetar
Nu produce impact bugetar.
V. Concluzii
România trebuie să fie un stat în care cetăţenii pot vorbi liber despre viitorul naţiunii lor, despre priorităţile strategice ale statului şi despre modul în care îşi văd apărate interesele colective – fără teamă, fără ambiguitate juridică şi fără presiuni ideologice.
Față de cele prezentate, considerăm necesară adoptarea prezentei legi.
INITIATOR: DUMITRU MANEA – senator de Iași
Prin acest gest, Miron Manega și-a asigurat locul în istorie alături de A.C. Cuza și întreg panteonul marilor naționaliști români.
Scrieți-i un mesaj pe pagina sa de Facebook și exprimați-vă recunoștința pentru curajul și patriotismul său. Trebuie să simtă că astfel de gesturi nu sunt trecute cu vederea! Dincolo de toate calomniile și insultele la care se supun, mărturisitorii contemporani merită să se simtă apreciați și susținuți!
