Home / Actualitate / TURBO DELICT DE OPINIE – Diana Șoșoacă acuzată de antisemitism, legionarism și negarea holocaustului

TURBO DELICT DE OPINIE – Diana Șoșoacă acuzată de antisemitism, legionarism și negarea holocaustului

Incorect Politic
Septembrie 19, 2025

TURBO DELICT DE OPINIE - Diana Șoșoacă acuzată de antisemitism legionarism și negarea holocaustului

TURBO DELICT DE OPINIE – Diana Șoșoacă acuzată de antisemitism, legionarism și negarea holocaustului

Via BZI:

11 infracțiuni într-o citație pentru europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă – acuzații de antisemitism, legionarism și negarea holocaustului

Cel mai vocal om politic în susținerea Palestinei a primit o citație în calitate de suspect, în care sunt menționate 11 infracțiuni printre care promovarea în public a legionarismului, antisemitismului și negarea sau minimizarea holocaustului. Dosarul este din 2021 și motivul anchetei penale ar putea avea legătură cu declarațiile făcute împotriva introducerii în școli a materiei obligatorii intitulată “Istoria Evreilor. Holocaustul”.

Cadrul legislativ represiv care reinstituie delictul de opinie în România postdecembristă a fost construit încă din 2002, când guvernul Năstase elaborează OUG 31/2002, ulterior completată cu “legea antilegionară” 217/2015, inițiată de Crin Antonescu și promulgată de Klaus Werner Iohannis. Tot Klaus Iohannis a promulgat legea combaterii antisemitismului, inițiată de Silviu Vexler (157/2018), iar parlamentarii au votat aproape în unanimitate. În timp ce diferiți formatori de opinie repetă compulsiv ideea că România este o democrație, constatăm că nu poate exista democrație câtă vreme nu există libertatea de exprimare, care a fost anulată de acest cadru legislativ represiv.

Deja au avut loc câteva precedente periculoase pentru libertatea de exprimare, precum cazul colonelului Vasile Zărnescu, anchetat și condamnat la închisoare în primă instanță pentru că a scris articole și o carte. Interzicerea Dianei Iovanovici-Șoșoacă la alegerile prezidențiale de către CCR pe 5 octombrie 2024 a fost un alt precedent periculos, iar acum asistăm la o escaladare a represiunii prin ploaia de anchete penale declanșate împotriva membrilor Partidului S.O.S. România, culminând cu această citație adresată președintei partidului.

De ce atâta agitație pentru un partid pe care sistemul îl prezintă în sondaje ca fiind nesemnificativ? Poate sunt îngrijorați de faptul că politica externă dusă de europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă, prin care cere sancțiuni pentru Israel, a început să aibă efecte. Poate sunt îngrijorați că pe plan intern, pe lângă acțiunile împotriva instituțiilor corupte ale statului, a înviat conștiința națională prin Școala de Vară a Partidului S.O.S. România, care a fost o academie a românismului unde s-au difuzat informații necenzurate despre istoria adevărată.

În ciuda oricăror neînțelegeri politice, partidele de opoziție trebuie să știe că pasivitatea lor în astfel de cazuri, în care oameni politici sunt persecutați pentru delict de opinie, le va atrage propria condamnare. Susținățorii altor personaje din zona suveranistă trebuie și ei să fie conștienți de acest lucru. Doar făcând scut în jurul celor acuzați de crime de gândire putem să ne păstrăm libertatea câștigată cu atât de mult sânge vărsat. Astăzi este Diana Iovanovici-Șoșoacă. Dacă tăcem, mâine poate fi oricare dintre noi. Mărturisirea este calea spre mântuire și a venit timpul să ne găsim curajul să vorbim. Nu ne pot aresta pe toți!

Tudor Felea

21 comments

  1. Cum rămâne cu legea pro Holocaust 187/ 2012 actualizata in 2025 ?

  2. Negarea holocaustului inseamna libertate de exprimare. Argumente juridice

    În 2007, Curtea Constituțională a Spaniei a decis că incriminarea negării Holocaustului, așa cum era prevăzută în Codul Penal spaniol, încalcă libertatea de exprimare garantată de Constituție. Mai exact, la 7 noiembrie 2007, Curtea a anulat o parte a articolului 607.2 din Codul Penal, care pedepsea negarea genocidului, considerând că simpla contestare sau negare a unor fapte istorice, fără a incita la violență sau ură, nu poate fi considerată infracțiune într-o societate democratică.

    Curtea a subliniat că libertatea de exprimare include și dreptul de a exprima opinii controversate sau care pot ofensa, atâta timp cât acestea nu promovează direct violența sau discriminarea.Cu toate acestea, decizia nu înseamnă că Spania permite justificarea sau promovarea Holocaustului. Același articol 607.2 din Codul Penal continuă să pedepsească cu închisoare (de la unu la trei ani) justificarea genocidului sau incitarea la ură, violență ori discriminare împotriva unui grup pe criterii etnice, religioase sau de altă natură.

    Astfel, negarea Holocaustului este legală în Spania doar dacă nu implică justificarea crimelor comise sau incitarea la ură. Curtea a făcut o distincție clară între negarea factuală (care este permisă) și justificarea sau glorificarea genocidului (care rămân infracțiuni).

    În Europa, negarea Holocaustului este tratată diferit în funcție de legislația fiecărei țări, iar libertatea de exprimare este adesea balansată cu protecția împotriva incitării la ură sau a antisemitismului. Pe baza informațiilor disponibile, iată o privire de ansamblu asupra țărilor europene unde negarea Holocaustului este, în general, permisă, fie pentru că nu există legi specifice care să o incrimineze, fie pentru că astfel de legi au fost anulate sau limitate:Spania: După decizia Curții Constituționale din 2007, negarea Holocaustului nu este infracțiune, atâta timp cât nu implică justificarea genocidului sau incitarea la ură. Articolul 607.2 din Codul Penal pedepsește doar promovarea sau justificarea genocidului, nu simpla negare a faptelor istorice.
    Marea Britanie: Nu există o lege specifică care să incrimineze negarea Holocaustului. Libertatea de exprimare este protejată, iar negarea Holocaustului este permisă, cu excepția cazurilor în care este asociată cu incitarea la ură rasială sau etnică, conform legilor privind discursul instigator la ură (Public Order Act 1986).
    Țările nordice (Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda):Danemarca: Nu are o lege specifică împotriva negării Holocaustului. Deși există legi împotriva discursului instigator la ură, negarea Holocaustului nu este incriminată explicit, atâta timp cât nu promovează violența sau discriminarea.
    Suedia: Negarea Holocaustului este protejată de libertatea de exprimare, dar poate fi pedepsită dacă este considerată incitare la ură conform legii penale suedeze.
    Norvegia: Similar, nu există o lege specifică, iar negarea Holocaustului este permisă dacă nu implică incitare la ură sau violență.
    Finlanda: Nu incriminează explicit negarea Holocaustului, dar discursul care promovează ura sau discriminarea poate fi sancționat.

    Irlanda: Nu există o lege specifică care să incrimineze negarea Holocaustului. Legea privind interzicerea incitării la ură (Prohibition of Incitement to Hatred Act 1989) se aplică doar dacă negarea este folosită pentru a incita la violență sau ură.
    Țările de Jos: Deși există legi împotriva incitării la ură, negarea Holocaustului nu este incriminată explicit, cu condiția să nu fie asociată cu promovarea discriminării sau a violenței. Totuși, cazuri individuale pot fi judecate în funcție de context.
    Elveția: Deși are legi stricte împotriva antisemitismului, negarea Holocaustului nu este pedepsită explicit dacă nu este considerată o insultă la adresa victimelor sau o incitare la ură.
    Țările din Europa de Est (de exemplu, Estonia, Letonia, Lituania):În general, aceste țări nu au legi specifice care să incrimineze negarea Holocaustului, dar legile împotriva incitării la ură sau a glorificării crimelor naziste pot fi aplicate în funcție de context.
    De exemplu, în Lituania, negarea crimelor istorice (inclusiv Holocaustul) poate fi pedepsită dacă este considerată o insultă la adresa victimelor sau o promovare a ideologiilor totalitare, dar simpla negare factuală nu este clar incriminată.

    În Statele Unite, negarea Holocaustului este permisă din punct de vedere legal, datorită protecției puternice a libertății de exprimare garantate de Primul Amendament al Constituției SUA. Nu există legi federale sau statale care să incrimineze în mod specific negarea Holocaustului, indiferent dacă aceasta este exprimată în mod public sau privat, atâta timp cât nu incită direct la violență, ură sau discriminare care să încalce alte legi existente.

    Nu uitați să mergeți în toate aceste țări și să faceți lobby pentru a interzice negarea holocaustului, să vedem dacă reușiți… Am văzut că l-ați numit “pseudo-istoric” pe domnul Gică Manole. Să înțeleg că dvs. sunteți istoric așa cum este dansul? Eu vă spun că sunteți foarte, foarte mic în comparatie cu dânsul…

    Am văzut că i-ați oferit unui comentator pe G4Media, care și-a permis să vă deranjeze cu un comentariu în care a invocat libertatea de exprimare, următoarele “argumente”:

    “Art. 20 – Tratatele internaţionale privind drepturile omului
    (1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
    (2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.

    Deci România este obligată să urmeze pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului. Care în speță nu protejează (potrivit CEDO care a interpretat unul dintre aceste pacte) negarea Holocaustului prin dreptul la liberă exprimare.”

    Acum vă demontez eu “argumentele”:

    Articolul 20 din Constituția României prevede că dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor trebuie interpretate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului și cu alte tratate la care România este parte. Totuși, acest articol nu exclude automat protecția libertății de exprimare pentru negarea Holocaustului, ci cere o analiză a contextului și a limitelor specifice. Cu alte cuvinte, dacă legea este abrogată, atunci ea nu mai poate fi pusă în aplicare.

    În cazul Garaudy v. Franța (2003), CEDO a decis că negarea Holocaustului poate fi exclusă din protecția articolului 10 atunci când reprezintă o negare a faptelor istorice clar stabilite și este motivată de intenții antisemite sau de promovare a urii. Totuși, Curtea a subliniat că nu orice negare a Holocaustului este automat neprotejată; contează contextul, intenția și impactul exprimării.

    În Perinçek v. Elveția (2015), CEDO a decis că condamnarea unei persoane pentru negarea genocidului armean (nu Holocaustul, dar un caz similar) a încălcat libertatea de exprimare, deoarece declarațiile nu incitau la ură sau violență și aveau loc într-un context de dezbatere istorică. Acest caz arată că CEDO nu exclude automat negarea evenimentelor istorice din protecția libertății de exprimare, ci analizează contextul specific.

    Importanța libertății de exprimare: Libertatea de exprimare, inclusiv pentru opinii controversate sau ofensatoare, este un pilon al democrației. CEDO a subliniat în cazuri precum Handyside v. Regatul Unit (1976) că libertatea de exprimare include și dreptul de a șoca, ofensa sau deranja. Excluderea automată a negării Holocaustului din această protecție ar putea crea un precedent periculos pentru cenzurarea altor opinii controversate.

    Pericolul cenzurii excesive: Dacă negarea Holocaustului este complet exclusă din sfera libertății de exprimare, fără a se analiza contextul, acest lucru ar putea duce la o interpretare excesiv de restrictivă a drepturilor fundamentale, ceea ce ar contraveni principiilor democratice. De exemplu, o dezbatere academică asupra detaliilor istorice ar putea fi eronat interpretată ca „negare” și pedepsită, limitând libertatea de cercetare.

    Jurisprudența internațională variată: În țări precum SUA sau Marea Britanie, negarea Holocaustului este protejată ca parte a libertății de exprimare, atâta timp cât nu incită la violență. Acest lucru arată că există abordări diferite, iar CEDO nu impune o interdicție absolută.

    Pericolul precedentului: Dacă negarea Holocaustului este complet exclusă din protecția libertății de exprimare, alte subiecte istorice sau politice ar putea fi supuse aceleiași cenzuri, limitând dezbaterea liberă într-o democrație.

    Dacă negarea holocaustului și/sau revizionismul sunt interzise, atunci să fie interzisă și negarea genocidului din Fâșia Gaza, iar aprecierea la adresa lui Netanyahu și la adresa guvernului israelian să fie, de asemenea, interzise. Netanyahu este vinovat de genocid Sunt tone de dovezi împotriva guvernului israelian. Propaganda ideologiei sioniste să fie interzisă, la fel cum este propaganda nazistă, fascistă, legionară.

  3. ‘Largest NEH Grant in History’ Awarded to Jewish Org to Counter ‘Pathology of Antisemitism,’ Teach Talmud

    https://www.informationliberation.com/?id=65039

  4. De ce legislaţia de inculpare a negării Holocaustului e un exces abuziv de legiferare. A.

    De ce legislaţia de inculpare a negării Holocaustului în România este un caz de exces de legiferare în materie penală
    – doar câteva considerente –
    CDN

    O asemenea legiferare privind condamnarea negării Holocaustului nu trebuia să existe în România, cât timp:

    1. Institutul Elie Wiesel nu a reuşit să aducă probe cu certificatele deces pentru morţii evrei invocaţi, ca număr sau ca persoane, în condiţiile invocate, ca „victime ale Holocaustului“;

    2. Nu sunt desecretizate arhivele diverselor agenţii Mossad (Mossad LeAliyah Bet şi Ha Mossad) din perioada 1940-1948, care s-au ocupat de uriaşa operaţiune „Aliah Bet“, adică de strămutarea clandestină (secretă) a evreilor din România şi din întreaga Europa Centrală şi de Est, evrei care ar fi putut dispare astfel în secret, dar să fie contabilizaţi ca „victime ale Holocaustului românesc“.
    Aliyah Bet, însemnând în ebraică Ascensiunea B, a fost un cod pentru imigrația clandestină evreiască în Palestina aflată sub control britanic („Mandatul Britanic“), între 1920 și 1948, ocolind restricțiile impuse de autoritățile britanice. Termenul se referă la acţiunile activiștilor sionişti și ale unor organizaţii precum Mossad LeAliyah Bet pentru a transporta „refugiații evrei din Europa“, în special din țările asociate Germaniei naţional-socialiste, spre Palestina, în ciuda blocadei britanice, maritime şi terestre, și a condițiilor de război.
    Aliyah Bet completa Aliyah Alef (Ascensiunea A), care reprezenta imigrația evreiască permisă de autoritățile britanice în cadrul unor cote mult mai mici, dar această operaţiune amplă de scoatere clandestină a evreilor din Europa mai era numită în ebraică şi Ha’apalah.
    Mossad LeAliyah Bet era totodată o ramură a organizației paramilitare Haganah şi a fost una dintre principalele organizații care au coordonat aceste trasnporturi clandestine.
    Odată cu înființarea Statului Israel în mai 1948, evreii „strămutaţi“ în lagărele din Germania şi din alte ţări Europa au început să se reverse în noul stat în mijlocul războiului din Palestina din 1948, tot în formă clandestină în cea mai mare măsură, prin acţiunile aceloraşi organizaţii evreieşti sioniste.
    În timpul Ha’apala, care a durat până în 1948, inclusiv, „mai mulți emisari din Yishuv, partizani evrei, Brigada Evreiască a Armatei Britanice, mișcări și organizații de tineret sioniste au lucrat împreună pentru a facilita imigrația evreilor care evadau din Germania în Palestina mult peste cotele stabilite în Carta Albă“.

    E de interes şi „a doua etapă“ a migraţiei evreieşti secrete, din 1945 până în 1948, care s-a numit Bricha („fugă” sau „evadare“), ceea ce arată o dată în plus caracterul clandestin şi de lipsă a unor forme legale, oficiale, adesea evreii schimbându-şi şi numele când „fugeau“ sau după „fugă“. Contabilizaţi ca „victime ale Holocaustului“ în Europa, evreii dispăruţi enigmatic (clandestin) din ţările de origine, puteau trăi sub alte identităţi în alte părţi, în Israel sau chiar în SUA, de exemplu. Unele asemenea cazuri, celebre, au fost dovedite.
    Aceşti evrei strămutaţi, celebri ca „DP“ (de la Displaced Persons sau “Jews DP”) erau descrişi ca „Jewish who were Holocaust survivors and former forced laborers left homeless after World War II“, fiind, pe total, de ordinul milioanelor.
    Celor vechi, strămutaţi de autorităţile germane, li se adăugaseră şi alţi evrei, mai din est, consideraţi drept „rămășițe supraviețuitoare“, aduşi în aceleaşi lagăre de Aliaţii învingători ai Germaniei, care lâncezeau în taberele de refugiați împrăștiate în Europa postbelică, situate în principal în Germania și Austria ocupate de Aliați și în Italia. Ei au fost preluaţi în mare parte de aceleaşi organizaţii evreieşti ale emigraţiei clandestine.
    +
    Din cei circa 50 de agenţi operativi evrei ai Mossad Le Aliya Bet, două treimi erau originari din România. Aceştia cunoşteau limba română şi aveau legături cu organizaţiile sioniste din ţară, fiind de aceea paraşutaţi în România în timpul războiului de spionajul britanic de la MI9, pentru a organiza emigraţia clandestină evreiască, pe mare sau pe uscat.
    A scris şi prof Gh. Buzatu, parţial despre aceste aspecte ale colaborării spionajului britanic cu sioniştii asupra României, în studiul său despre „Afacerea Taxim“.
    Studiile în engleză sunt mai detaliate:
    – „Parașutiștii. Pe 15 ianuarie 1943, șeful biroului MI9 din Cairo, locotenent-acolonelul Anthony Simmonds [Tony Simonds – etc.], a semnat un acord cu Reuven Zaslani (Shiloah), șeful Serviciului de Informații al Agenției Evreiești (care a devenit ulterior primul director al Mossadului în 1951) și Zeev Shind, șeful Mossadului pentru Aliyah Bet (imigrație clandestină) din Istanbul, pentru ca parașutiștii evrei din Palestina să se parașuteze în Europa ocupată, în coordonare cu MI9. Misiunea și-a propus sarcina dublă de a transporta ilegal evrei din România în Turcia și de a pregăti ascunzători pentru echipajele aeriene britanice care evadau pe ruta lor din Europa prin Balcani către siguranța Turciei…
    Cooperarea clandestină britanico-Yishuv a adăugat multă perspectivă și cunoștințe despre războiul secret Haganah-ului și organelor sale: Shai (serviciul de informații), Mossad-ul pentru Aliyah Bet și Palmach. Britanicii controlau planificarea operațională și tacticile, precum și implicațiile lor strategice. Cu toate acestea, a existat un conflict continuu de opinii între SOE și oficialii din Cairo și Londra, pe lângă atitudinea suspicioasă a Înaltului Comisar pentru Palestina și a Administrației sale. Aceștia erau îngrijorați, pe bună dreptate, că Haganah câștiga experiență și cunoștințe care aveau să fie folosite în curând împotriva britanicilor. Abba Eban, un ofițer britanico-evreu, a fost numit ofițer de legătură între SOE și Agenția Evreiască pentru Palestina pentru Operațiuni Speciale din februarie 1942 până în aprilie 1943.“
    (după Daphna Sharfman, „JERUSALEM IN THE SECOND WORLD WAR“)

    – „Diversele organizații de rezistență ale Yishuv-ului (comunitatea evreiască din Eretz Israel în timpul Mandatului Britanic al Palestinei) aveau opinii diferite cu privire la modalitățile de atingere a obiectivului sionist de a deveni stat, dar erau unite în ceea ce privește întreprinderea Aliya Bet – imigrația clandestină a evreilor în Eretz Israel. În 1939, Hagana – principala și de departe cea mai mare dintre organizațiile militare de rezistență ale Yishuv-ului – a înființat Ha’Mossad Le’Aliya Bet („Organizația pentru Aliya Bet”), cunoscută în general sub numele de Ha’Mossad („Organizația”), cu o cartă pentru a gestiona toate aspectele operațiunilor Aliya Bet. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Ha’Mossad-ul s-a concentrat pe salvarea evreilor din Grecia, Bulgaria și România și pe imigrația pe rute terestre din statele arabe. ’Epoca de aur’ a Ha’Mossad-ului a fost perioada de trei ani de după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial… Ha’Mossad era condus de membrul senior al Haganei, Shaul Avigur, care raporta direct lui Ben-Gurion.“ Fragment după o sursă autorizată israeliană, siteul istoric al lui Yehuda Ben Tzur – fost ofiţer al organizaţiei maritime Palyam, coimplicată în operaţiunile de emigraţie clandestină evreiască ale Mossad LeAliyah Bet: wwwpalyamorg, postarea despre HaMossad.
    Despre aceşti agenţi sionişti ai emigraţiei evreieşti clandestine ilegale şi paraşutarea lor în România de către britanici în anii ’40, se dau detalii şi în documentarele video româneşti Aliyah DaDa (2015) şi Spioni de ocazie (2022), realizate de producătoarea Oana Giurgiu (ele nefiind pe Internet, personal am înregistrat cele două documentare video pe un HDD ataşat unui tv smart, de la canalul tv Cinemaraton, unde sunt difuzate ocazional).

  5. De ce legislaţia de inculpare a negării Holocaustului e un exces abuziv de legiferare. B.

    De ce legislaţia de inculpare a negării Holocaustului în România este un caz de exces de legiferare în materie penală
    – doar câteva considerente –
    CDN
    (continuare)

    3 Nu a fost expusă arhivistic şi documentar activitatea clandestină a Crucii Roşii Internaţionale şi a Crucii Roşii locale de extragere în (şi din) România a evreilor aflaţi în situaţii periculoase sau dificile sau care voiau să „fugă“, deşi există unele studii temerare în acest sens, precum cele ale cercetătorului Jean-Claude Favez, care a avut permisiunea să studieze 8 ani în arhivele centrale ale Crucii Roşii, expunând documentat „salvarea evreilor“, prin extragere, în cartea sa „The Red Cross and the Holocaust“ (Cambridge University Press 1999).
    În România, Crucea Roşie Internaţională (ICRC), fiind plătită de sionistul Saly Mayer din Elveţia, cu 100.000 franci elveţieni, în numele Jointului, a acţionat clandestin pentru extragerea evreilor delegatul din Elveţia al ICRC, Charles Kolb, secondat de alt elveţian, Vladimir Steiger, amândoi colaborând pentru „salvarea evreilor“ cu rabinul şef din România, Al. Şafran şi cu alţi lideri.
    A se vedea detalii pe Incorect Politic articolul „Evreii din România, extraşi prin operaţiunile clandestine ale Crucii Roşii, au fost declarați morți ca România să fie pusă să plătească despăgubiri pentru pretinsa ei vinovăție“: https://www.incorectpolitic.com/evreii-din-romania-extrasi-prin-operatiunile-clandestine-ale-crucii-rosii-au-fost-declarati-morti-ca-romania-sa-fie-pusa-sa-plateasca-despagubiri-pentru-pretinsa-ei-vinovatie/

  6. Care “infractiuni”??? Ei vad numai laude aduse doamnei Sosoaca

  7. Felicitari doamna Sosoaca

    Imi pare rau domnilor care mai aspirati la titlu dar premiul 1 pe 2025 al Institutului Elie Wiesel cred ca va merge la doamna Sosoaca.
    Am vazut performante bune si din partea domnilor Vasile Zarnescu sau Marian Motocu dar asa o reactie furibunda din partea dusmanului e greu de batut.
    E adevarat, beneficiaza de un avantaj, imunitatile de atunci si acum, totusi rezultatul este unul remarcabil.
    Felicitari doamna Sosoaca, veti intra in istorie ca o eroina care a enervat la culme dusmanii, Xena printesa razboinica a Romaniei.
    Asteptam cu nerabdare decernarea premiilor “Elie Wiesel” pe 2025, tocmai au bagat-o in istorie ca eroina, se va vorbi si despre dumneaei peste generatii.

  8. ASA CUM SOSOACA IL ATACA PE CALIN GEORGESCU –
    (numit de ea : „inamicul public nr. 1” cit de distinsul nostru profesor Corvin Lupu)
    ca sa-i fure din electorat desi ea nu va fi niciodata presedinta Romaniei !!!

    IN FRANTA STANGISTII ii ATACA PE CEI DE DREAPTA AI LUI MARINE LE PEN, IESITI IN STRADA , II ATACA IN DIRECT CU VIOLENTA ASA INCAT POPULATIA CARE NU-I DE STANGA, SA NICI NU POATA IESI LA DEMONSTRATII FARA SA FIE ATAcAtA DE ANTIFA ETC, DIRECT IN STRADA . STANGISTII SUNT FOARTE ORGANIZATI IN SPARGEREA DEMONSTRATIILOR, AU O EXPERIENTA INDELUNGATA !
    In burning Paris: Is a new euro crisis coming?
    https://www.youtube.com/watch?v=BcMbJF5W1C8
    IN ACELASI TIMP, ACELASI FENOMEN SE PETRECE SI IN OLANDA : DE ACEEA GEERT WILDERS TOCMAI S-A DECLARAT SOLIDAR CU AfD DIN GERMANIA – VOR SA SPARGA IMPREUNA
    FRONTUL ANTIDREAPTA !

    https://www.youtube.com/watch?v=Y6k0hAwyeDs

    NIEDERLANDE IM AUSNAHMEZUSTAND🚨 Geert Wilders spricht WARNUNG aus!

    • Ce ai vrut sa spui, cucoana? Ca SOSOACA e FRONTUL ANTIDREAPTA din Romania?
      Sau invers? Sa mor daca am inteles ceva clar, desi presupun ca vrei sa spui de rau de Sosoaca!

      • MAI CITESTE ODATA , POATE INTELEGI EXACT CINE ESTE SOSOACA CU ADEVARAT SI CAT DE ROMANCA ESTE .
        SAU POATE CREZI CA PATESTE CEVA , CU IMUNITATEA EI EUROPARLAMENTARA, DACA LAUDA LEGIONARII !!!!!?????
        HAI CA MOR DE RAS !!!
        DACA TU II DAI EI VOTUL TAU, SI O LASI SA-L SI INJURE PE GEORGESCU ,ASA CUM A FACUT-O DEJA, ESTI UN ROMAN INTORS PE DOS, EXACT CE VREA SISTEMUL CARE CASTIGA VOTURILE, LUANDU-LE DE LA GEORGESCU !!!
        TREZESTE-TE LA REALITATEA VOTURILOR, OMULEE !
        NU TE MAI INFOIA DEGEABA, CA N-AI GLAGORE !!!
        RESPECTA-TI NEAMUL SI IDENTITATEA !

        “ASA CUM SOSOACA IL ATACA PE CALIN GEORGESCU –
        (numit de ea : „inamicul public nr. 1” cit de distinsul nostru profesor Corvin Lupu)
        ca sa-i fure din electorat desi ea nu va fi niciodata presedinta Romaniei !!!”

        • Parchetul ii cere Parlamentului European sa retraga imunitatea parlamentara Șoșoacăi. Nu e opoziție controlată.

        • Ce voturi sa-i mai fure acum Sosoaca lui Calin Georgescu. Nici macar nu au ajuns sa fie contracandidati.
          Dimpotriva, la alegerile parlamentare Georgescu a indicat romanilor sa fie votat, in afara de AUR, si partidul POT, ca partid al lui, dar de care nu auzise nimeni sau putina lume, asa ca acest partid e cel care a luat din voturile SOS si a intrat in parlament, in timp ce SOS a intrat la limita. Iar partidul POT, “al lui Georgescu”, e fara nerv si atitudine.
          Nu stiu daca a facut Sosoaca undeva campanie anti-Georgescu, ca nu am vazut asa ceva, desi o fi spus ceva vreodata.
          Dar am vazut cu siguranta ca Georgescu nu a vrut sa sustina SOS ci partidul atunci ca si inexistent POT.

  9. deja vălul e prea gros….le-a ieșit prrfect planul de destabilizare și scindare a “opoziției”/naționaliștilot/suveraniștilor….Pe o parte Soșoaca urla “TLC”/e interzisă/ dar n-o atinge nimeni…pe o parte il face muci pe CG(guru, cum îi zice Șoșoaca) ( care, sigur, dă bine în discurs, până la faza cu jidanii-dar rupe ușile IPJ cu subsemnatul). NASOL, NASOL, NASOL….votez în continuare CORNELIU ZELEA CODREANU!!!
    P.S. – Șoșoacă are un plus pt dl Zărnescu în echipă!!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *