Senatorul Miron Manega după distrugerea Troiței de la Tâncăbești: “Ca să ne dovedim calitatea de aleși ai poporului, suntem obligați să luăm atitudine”

Incorect Politic
Decembrie 4, 2024

Senatorul Miron Manega după distrugerea Troiței de la Tâncăbești: “Ca să ne dovedim calitatea de aleși ai poporului, suntem obligați să luăm atitudine”

Via SOSRO:

Doamnelor și domnilor senatori, sunteți desigur la curent cu profanarea și distrugerea troiței de la Tâncăbești, ridicată pe locul în care, în noaptea de 29-30 noiembrie 1938, au fost asasinați 14 oameni la ordin politic. Erau legionari, dar aici nu despre legionari e vorba, ci despre cruce. Căci dărâmarea troiței ridicată la Tâncăbești, în memoria celor 14 oameni uciși fără proces și înlocuirea ei cu o perie de WC folosită, nu este un incident izolat, nu este o glumă proastă și nu este o simplă vandalizare. Este un act care lovește în trei planuri fundamentale ale identității românești. Planul spiritual, pentru că troița era o cruce, iar o cruce este în ortodoxie loc sfințit. Planul istoric, pentru că acea troiță marca una dintre cele mai grave crime politice comise de statul român modern. Și planul memoriei colective, pentru că distrugerea unui monument funerar este o încercare de batjocorire a unei traume.

Când brațele unei cruci sunt retezate, în preajma zilei în care sunt comemorați cei asasinați acolo, asistăm la o combinație letală de ignoranță, ură și complicitate morală cu un episod rușinos din istoria statului român. Noi, parlamentarii, suntem în majoritate creștini și când am depus jurământul de credință, am jurat pe Biblie, cu câteva puține excepții, care au jurat pe Tanakh și Coran.

Suntem așadar vizați direct de sacrilegiul de la Tâncăbești și implicit responsabili ca oameni politici. În cultura tradițională românească, troița are însă o încărcătură cu mult peste orice semnificație politică. Ea este altar creștin în aer liber, loc de rugăciune, hotar sacru, monument funerar și simbol apotropaic de protecție a comunității. Românii ridicau troițe la răscruci, la marginea satelor, pe mormintele eroilor și în locurile unde s-a vărsat sânge nevinovat.

Distrugerea unei troițe sau simpla ei lovire la propriu era și este considerată în lumea credincioșilor ortodocși un păcat greu comparabil cu profanarea de morminte. Nici turcii, în epoca fanariotă, nu se atingeau de troițe decât cu foarte rare excepții. Retezarea brațelor unei cruci nu este doar vandalism, ci negarea brațelor lui Hristos deschise lumii, mutilarea semnului mântuirii, semn de dispreț față de Dumnezeu și față de tradiția creștină a poporului român. În termeni ideologici ortodocși, fapta este o lucrare a întunericului.

Astăzi se recurge ca scuză la argumentul facil: a fost dărâmată pentru că era legionară. Justificarea este nu doar falsă, ci și periculoasă, pentru că, în realitate, Troița de la Tâncăbești marchează un loc unde statul român a comis o crimă și unde se comemorează morți executați fără proces, ceea ce constituie o încălcare gravă a drepturilor fundamentale, indiferent cine sunt victimele și amintește de abuzurile unui regim totalitar care nu avea nimic creștin, democratic sau legal în acțiunile sale.

Să nu uităm și mai ales să nu tăcem. În noaptea de 29-30 noiembrie 1938, în plin regim totalitar a lui Carol al II-lea, statul român a comis una dintre cele mai abjecte crime politice din Europa interbelică. Sub pretextul tentativei de evadare, 14 lideri legionari, în frunte cu Corneliu Zelea Codreanu, au fost strangulați în dube, apoi împușcați din spate și aruncați într-o groapă comună la Jilava. Peste trupurile lor s-a turnat acid sulfuric. Ordinul a venit direct din structurile statului. Ministrul de Interne Armand Călinescu, directorul siguranței Mihail Moruzov, înalți ofițeri de jandarmerie și penitenciare, totul cu aprobarea tacită a regelui Carol al II-lea.

Doamnelor și domnilor senatori, cine lovește o cruce, lovește în fundamentul spiritual al acestui popor. Cine profanează un memorial, atacă memoria victimelor.

Cine-și permite să reteze și să pângărească o troiță, e susceptibil de a fi protejat de putere. Iar noi facem parte din această putere. Ca să ne dovedim calitatea de aleși ai poporului, suntem obligați să luăm atitudine. Este testul nostru de legitimitate în fața celor care ne-au ales.

Vă mulțumesc! Dumitru Manea, Senator S.O.S. România, circumscripția 24 Iași.