Incorect Politic O Publicație Dizidentă
Incorect Politic
Februarie 26, 2025
Preluat de pe WP:
Americanii trimiteau zilnic sute de bombardiere grele pentru a rade România de pe hartă. El s-a ridicat la cer cu o mână de băieți și a făcut prăpăd, doborând zeci de avioane inamice. Când generalii, văzând superioritatea zdrobitoare a americanilor, i-au ordonat să nu mai zboare ca să nu moară degeaba, el a refuzat scurt: „Nu înțeleg să fug din fața inamicului!”. A căzut ciuruit de gloanțe, apărând cerul Bucureștiului.”
Căpitanul Alexandru Șerbănescu a fost spaima absolută a aviațiilor inamice în Al Doilea Război Mondial. Un as al așilor. A luptat mai întâi pe Frontul de Est, zdrobind avioanele sovietice, apoi s-a întors să apere România de bombardamentele catastrofale americane. Deținea un record uluitor: 47 de victorii aeriene confirmate.
În august 1944, situația României era disperată. Pe 18 august, radarele au anunțat un raid apocaliptic: sute de bombardiere americane B-24 Liberator, escortate de faimoasele avioane de vânătoare Mustang, se îndreptau spre Ploiești și București. Raportul de forțe era de 1 la 10. Comandamentul român a dat ordin ca piloții noștri să rămână la sol, pentru că misiunea era curată sinucidere.
Șerbănescu a auzit ordinul, s-a întors către camarazii săi și a rostit o frază monumentală: „Nu înțeleg ca un inamic, oricât de mare și puternic ar fi, să intre în țara mea ca-n satul lui flăcău, iar eu să mă uit la el ca la cinematograf. Eu plec!”.
A decolat cu grupul său de vânătoare într-un Me-109. Deasupra Brașovului, au dat piept cu o „pădure” de sute de avioane inamice. A luptat ca un leu turbat, dog-fight la mii de metri altitudine. A fost lovit mortal de gloanțele trase de escorta americană și s-a prăbușit, apărând cu prețul vieții pământul pe care călcăm azi. Din ură față de eroismul său pe frontul rusesc, comuniștii i-au interzis numele timp de 45 de ani, lăsând uitarea să se aștearnă peste cel mai mare pilot de vânătoare al României.
Morala: Un războinic adevărat nu calculează șansele de supraviețuire înainte de a trage sabia. Șerbănescu a refuzat să fie un spectator comod la dezastrul țării sale, dovedind că eroismul înseamnă să te ridici la luptă exact atunci când știi sigur că vei pierde.
Oamenii cu O mare
Did a jew recommend starving millions of Irish people to death?
https://x.com/AidenHunterX/status/1843870320798961762
Oare de ce, de mult timp, nu ma mai mira nimic cind vine vorba de semintia asta de serpi imputiti ?
Alai Churchill aka curcill cum îi zic eu
Totuși știu că parcă Mosley ar fi fost singurul comandant englez de MP (politie militară)ce s-ar fi opus său ceva
Cinstita sa-i fie amintirea in veci!
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_World_War_II_flying_aces_from_Romania
List of World War II flying aces from Romania
O problemă
Wikipedia este Jew owned,nu este o sursă suta la sută concretă
Nu-i, bai! La Cluj-Napoca comunismul a învins! În Piața Unirii, un local afișează un panou cu figura criminalului-terorist Che Guevara, iar o stradă din municipiu poartă numele cominternistului Henri Barbusse.
Vesnica lui Pomenire!
“A decolat cu grupul său de vânătoare într-un Me-109”. Ce inseamna “grupul sau de vanatoare” ? Probalil pilotul, tragatorul, mecanicul, adica vreo trei sau patru aviatori. Adica echipajul respectiv. Tipic romanesc, din toata escadrila, doar ei. Restul sau bagat sub paturi, la somn. Trebuia sa scriu “ceilalti”, da “restul” parca suna mai adecvat.
Sa va spun si eu o povestioara in care am fost un fel de erou al armatei romanesti:
Pe cand faceam stagiul militar, in 1977, la tancuri, ne aflam mutati la Mihai Bravu la o unitate de artilerie. Eram cazati intr-un fost grajd de animale, reamenajat pe romaneste, adica murdar. Geamuri sparte, mancarea se aducea in niste ligheane de aluminiu si toti tabarau pe ele ca sa apuce. Dupa ce se saturau burdihanele cu “trocarici”, castroanele murdare si tacamurile, erau asezate frumos intr-o gramada din coltul dormitororului de 65 de soldati. Si acolo zaceau nespalate pana a doua zi cand iar veneau ligheanele cu haleala.
Intre timp se “haraneau” mustele da si niste pisici si niste caini care le lingeau si aratau ca curate.
Intr-o noapte atat de tare ne-am speriat de rasturnarea teancurilor de castroane metalice pe beton, ca eram gata, gata sa fugim acasa. Un caine si o pisica s-au luat la bataie pe niscaiva resturi de crapelnita si dupa toate zgomotele cu latrat si mieunat, alergau pe sub paturi. Da bine ca nu ne atacasera amerecanii… Asa ca toti ne-am intors de pe stanga, pe dreapta si-am sforait ca-n vreme de pace, visand la “hai liberare !”. Aaaaa ! Cum au avut acces animalele in dormitor ? Pai usa aia se inchidea doar pe jumatate, plus geamurile sparte.
La spalator, unde erau vreo 10 chiuvete slinoase, negre, nespalate de cand trecusera amerecanii pe acolo, canalizarea era infundata si cand se foloseau chiuvetele, apa se ridica pe planseu de doi, sau trei centimetri. Astfel ca stateam pe calcaie ca sa nu ne intre apa in bocanci. Pe langa pereti, jos la nivelul pardoselii, nu era mizerie, erau viermi. Va spun sigur pentru ca am razuit eu cu un bat si mai sa lesin. Noroc ca armata m-a calit ca eram lesinat pana acum.
Si intr-o zi mi-a traznit in cap o idee nastrusnica, ia sa desfund eu canalizarea aceea pentru beneficiul celor 64 de colegi tanchisti. Ridic capacul la canalizarea din mijlocul spalatorului si vad ca canalizarea era plina ochi cu resturi de mancare. Asta insemna ca niste soldati nu mai duceau cu efort resturile la porci si le aruncau in canalizare fara efort si puneau capacul.
Si-mi zic eu, baaa Valica, fa treaba. Cu un soi de polonic mesterit dintr-o cutie de conserve si-o sarma, am scos cam o roaba de gunoi si l-am asezat pe planseu langa canalizare.
Apoi am dat drumul la apa si s-a clatit canalizarea, a inceput sa functioneze “tzais” adica ca la nazisti. Am pus capacul la loc. A fost un divertisment de cca 3,5 ore.
Am mers in dormitor unde armata dormea “de voie” dupa-amiaza si am rugat pe Ilarion si Bojesteanu sa scoata ei gunoiul afara ca eu am facut partea importanta. Da, daaaaa, daa… ! Au zis ei. Si m-am culcat si eu.
Cand m-am sculat, zic i sa inspectez daca soldatii romanesti, cei mai buni dintre tanchisti, au facut ce le-am ordonat. Si totul parea frumos si eram fericit ca am fost “de uneala”.
Da am ridicat capacul si tot gunoiul era in canalizare.
A doua zi marsaluiam prin unitate cu pas de defilare si cantec inainteeee mars:
“Noi suuuntem floarea mandr-a taaariii,
Noi suuuuntem scutul de obuz,
DE OBUZ”
Bun si acest site, l-am trecut in biblioteca mea de “antisemite”. Internetul sper sa le vina de hac, le luneca ghearele, nu mai pot ascunde Adevarul.
https://x.com/AidenHunterX
Nu există antisemit semiți sunt palestinieni